Bilantul meu ca selectioner! – un articol scris in unicul stil Bobocool

Bilantul meu ca selectioner! – un articol scris in unicul stil Bobocool
(titlul original este BILANTUL MEU CA SELECTIONER , restul este comentariul ce apartine lui Dracula!)

Sa ma prezint intai. Numele meu este Emil Calinescu, am 21 de ani(22 ne-impliniti), am absolvit facultatea de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializarea Relatii Internationale si Studii Europene(promotia 2008). Actualmente sunt student la master in cadrul aceleasi facultati, specializarea SONDAJE, MARKETING SI PUBLICITATE si student anul I la Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative, specializarea Drept, din cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. In freekick numele meu este BoBoCooL si joc acest joc de aproximativ 5 ani(4,6 ani). Am facut aceste precizari pentru ca multi se luau de mine personal, ca as fi un ratat, ca n-as avea ce face acasa! Culmea, am ce face! Culmea, am realizari! Nu zic ca altii n-ar avea facultate(sau facultati), dar eu trebuie doar sa raspund. Sa ma apar!
La inceput a fost un calvar, 7 infrangeri la rand, eram pe punctul de renunta, dar nu am facut-o. Am mers mai departe! Al 8-lea meci a fost victorie. Apoi victoriile au alternat cu infrangerile. Mentionez ca la inceput echipa mea se numea FC Fanatik, datorita faptului ca eu tot timpul sunt un fanatic, dar nu in sensul rau al cuvantului. Nu m-as duce niciodata pe stadion sa dau in cap cuiva sau sa injur pe cineva doar ca tine cu alta echipa. Dar imi dau sufletul pentru echipa mea favorita. Si tot ce fac, fac cu suflet!
Victoriile alternau cu infrangerile, am facut stadion, am schimbat numele echipei, actualmente FC Jihadul Oltenesc…si totusi, clubul, oricat de important ar fi el, nu este mai important ca…echipa nationala! Echipa nationala a reprezentat visul me… de cand am intrat in joc!
Stiu ca atunci cand se apuca de fotbal, un jucator de fotbal viseaza ca intr-o zi, mai devreme sau mai tarziu, sa ajunga la ea! Viseaza ca intr-o buna zi sa o poata ajuta… sa faca ceva pentru ea! Si da, asta se cheama nationalism, un cuvant pe care multi il hulesc, il urasc, dar care pentru mine e o mandrie! NU E NICIO RUSINE SA-TI IUBESTI TARA TA!
Echivalentul jucatorului de fotbal care isi doreste sa joace in nationala e antrenorul de FK, care atunci cand intra in joc isi doreste, din tot sufletul, sa antreneze echipa nationala. S-o ajute cumva! Eu la inceput am dorit si am sperat s-o ajut cu jucatori! Jucatori formati de mine, jucatori care chiar daca intr-un anumit moment joaca prin alte parti ale globului(Belgia, Brazilia, nu conteaza…), ei tot ai sunt! Tot de mine produsi! Asta e adevarul, indiferent daca unii vor sa-l accepte sau nu!
Iar dupa cum stie toata lumea, inca de la inceput mi-am dorit functia de selectioner. E adevarat, la inceput nu aveam sanse. Eram constient de asta! Nu puteam recunoaste asta! Niciodata! Niciodata niciun candidat nu va spune: N-AM NICIO SANSA! Asta ar fi un dezastru. Primele 2 campanii aveau un unic scop: POPULARIZAREA! In termeni tehnici: CRESTEREA NOTORIETATII! Asta am incercat s-o fac oarecum fortat, dar legal(pe atunci): MESAJE PERSONALE LA ECHIPE, MAI ALES CELE DIN DIVIZIILE AMATOARE! Intre timp acest tip de campanie a fost interzis(poate din cauza mea, poate nu)…Nu stiu cat de normal este, atat timp cat in realitate ai voie sa trimiti scrisori oamenilor acasa….e adevarat, i se umple lu X casuta, dar chiar trebuie sa le citeasca?Le poate arunca(sau in FK da delete)!
Revenind….primele dati rezultatele au fost peste asteptari(unii zic ca tot timpul rezultatele au fost peste asteptari). De fiecare data am intrat in turul II, de fiecare data am fost mai mult sau mai putin aproape de postul de selectioner! Metoda de campanie am hotarat a fi una agresiva. Asa am vrut eu sa ma pozitionez! Iar o data intrat “pe orbita”, nu puteam renunta. O schimbare de discurs ar fi echivalat cu un dezastru. E adevarat, agresivitatea campaniei si poate a mesajului a scazut din ce in ce mai mult! Dar mesajul a ramas. Iar eu am ramas consecvent! Si asa sunt si acum.
Este renumita o campanie, cand a iesit “prima femeie-selectioner” din istoria nationalei Romaniei. Numele ei este Valkrya(sper ca am scris corect). Numele real nu-l cunosc, si nici nu-i important intr-o astfel de situatie! Doar ca atunci ea a iesit la 4 voturi diferenta! Si au fost 2 oameni, nu le zic numele, care votasera cu mine in turul I si si-au schimbat votul in turul II. TU NU AI SANSE, O VOTAM PE EA SA IASA EA! La egalitate de voturi eram selectioner, pentru ca aveam vechime mai mare in joc! Soarta… Cum ar zice un cantec:
NU E VINA MEA,
POATE NICI A TA,
DAR CU SOARTA-N VIATA
NU TE POTI JUCA!
Urmatoarele campanii au adus voturi mai putine. Diferenta fata de “castigator” era destul de mare! Eram considerat un vesnic looser, (in Portugalia, in realitate, Peseiro, actualul antrenor al Rapidului, e considerat THE ALMOST WINNER!), eram comparat cu Vadim(care a fost in anul 2000 aproape de a iesit presedinte, iar de atunci a decazut!)…eram comparat cu Becali(desi io-s ateu convins, da ma rog…).Toate mi-erau potrivnice. De altfel, in campania respectiva, fusesera multi candidati cu sanse, si voturile se impartisera. Asa ca la urmatoarele campanii strategia a fost sa se stabileasca dinainte “castigatorul” ca sa nu fie … surprize! Era gata-gata sa se intample marea surpriza!
Totul parea sa-mi fie potrivnic! N-AI NICIO SANSA….NICIODATA NU VEI AJUNGE SELECTIONER! Intr-un numar foarte vechi de freekick XP mi se zicea ca voi ajunge d-abia prin 2020 selectioner….Si totusi….si totusi! Ceva s-a schimbat!
Cooperativa s-a spart….Benutzu a parasit primul corabia….a resetat jocul(luand-o de jos, din amatori), si de atunci nu s-a mai auzit de el. Initial am avut impresia ca el va fi omul din umbra. Informatii n-am, dar oricum despre el nu se mai stie nimic! Au mai renuntat si altii, Captain dupa cate stiu….Cei ramasi ori nu mai erau interesati de joc, ori avusesera deja sansa….Au preferat sa nu se implice!
Mai ramasese Addart, care nu avusese sansa. Culmea, desi poate putini ii dadeau sanse, a reusit minunea si a castigat titlul mondial….Dar a refuzat inca un mandat…si cine sa fie?CINE CINE, OARE CINE?
Si maestrul emerit al Freekick-ului Johhny_Rip a hotarat aducerea unui selectioner strain, Kitoe pe numele sau (din Freekick). El conducea echipa FC Macho din Belgia, la ora aceea prima din lume! Culmea, ideea venise de la mine! Culmea, in realitate inca sustin ideea unui strain. Dar nu in astfel de conditii…ci un strain care sa invete fotbalul romanesc. Sa dea lectii. Kitoe d-abia daca-si facea echipa, iar apoi posta, ca la prosti, rezultatul. Selectia a parut, pentru a doua oara(dupa Addart), corecta. Nu cunosteam motivele pentru care X e in echipa, dar macar stiam ca acel jucator nu are unicul merit de a fi in echipa lui X. Kitoe a pierdut finala, solutia nu e de aruncat, dar Kitoe ca atare a fost o dezamagire(lucru recunoscut de multi useri).
Cine putea urma dupa un strain?In mod logic si firesc, un nationalist! Un sufletist! Nu neaparat ca a fost un selectioner rau, dar oamenii vroiau altceva! Era momentul meu de glorie! Ca bonus, contextul mi-era mult mai favorabil. Mare parte din cooperativa ma sustinea(in frunte cu Johnny_Rip, care candida pentru Finalnda), iar eu tocmai imi luasem licenta!Eram vazut altfel! Si bonus, licenta mea era pe marketing politic. Studiasem campania electorala din 2004. Era altceva! Oare mai puteam eu pierde alegerile?
Johnny_Rip ma ameninta ca isi va retrage sprijinul, ca va candida contra mea(daca continui atacurile la adresa altor useri…). Scopul lui era sa ma faca sa tac! Eu nu vroiam nici sa mi-l pun in cap, sa fie contra mea (deh, pana treci puntea te faci frate si cu dracu), dar discursul trebuia sa fie in continuare unul agresiv, pentru a parea consecvent in ochii electoratului meu clasic! Discursurile si posturile de pe forum erau oarecum amestecate, cand tunam si fulgeram, cand stateam si acceptam cu stoicism atacurile….Tactica s-a dovedit castigatoare, eu castigand la 9 voturi diferenta fata de urmatorul candidat, Haraboistu! Si eram in sfarsit selectioner!
Scopul pentru care eu am fost “instalat” selectioner erau de fapt altele. Se spera ca dupa mandatul meu, care urma sa fie musai unul dezastros, eu sa tac din gura! CE DOMNE, AI AVUT SANSA SA FII SELECTIONER! ACU LASA-NE PE NOI ASTIA “EXPERIMENTATI” SA CONDUCEM! Asa se gandeste si acum.
Primul moment a fost alegerea programului amicalelor. In mod logic si firesc, am fost iarasi atacat “CE DRACU PROGRAM E ALA?ESTI NEBUN?DOAR 2-3 ADVERSARI TARI”?Orice fac, parca nu-i bine…tot ce aleg eu e prost! Selectia e “subtire”…tactica de asemenea! Nimic nu era bine la mine!
Iar pe langa toate astea, s-au apucat niste “oameni de bine” sa propuna demiterea mea! Auzisera ca se poate….aveau exemple concrete(ultimul din ele este antrenorul de la tineretul Uruguay-ului, care incercase sa faca rost de skill-urile unor jucatori propunand cumpararea acestora). Alti oameni, tot de bine, considera insa ca trebuie “sa-mi duc crucea pana la capat”(asta desi sunt ateu convins!)….si am continuat….si continui….
Initial, am citit gresit regulile cu privire la echipa nationala! Am crezut ca pot schimba 10 jucatori dupa fiecare meci! Mare teapa! Asta e, erau amicale oricum… Iar o tactica speciala a mea a fost de … asteptare….De ce as fi luat din prima cel mai tare lot? Ce interes as fi avut? Astfel, in ochii unui “neutru”, pare un total haos la nationala. Asa pare….dar oare asa este???Oare s-a intrebat cineva de ce nu am luat jucatorul X, cand toata lumea ii vede valoarea?(exemplul este portarul Goga, care a intrat mai tarziu in lot!). Intre timp am dorit sa-mi iau niste ajutoare…dar aici iarasi ghinion…Radu tocmai s-a angajat, e cu facultatea in ultimul an, Dolgos s-a lasat…din nou singur impotriva furtunii….
Si s-a ajuns la ultimul meci disputat….cel cu Hong-Kong….
Acest articol trebuia sa fie doar despre un meci! Despre un singur meci. Totusi, pentru a intelege acest meci trebuie inteles foarte bine contextul. Altfel degeaba spun despre acel meci….Si acel meci este….ati ghicit, cel cu Hong-Kong! Unde, datorita valorii adversarului, trebuia jucat ofensiv. Ultra-ofensiv…si cum in Freekick cea mai ofensiva tactica e 3-4-3, am decis ca e momentul pentru a juca aceasta tactica. Ma rog, unii sustin ca ofensiva ar fi si 4-5-1, lucru cu care nu-s de acord, da ma rog! Nu am ceva contra acelei tactici, nu am absolut nimic
impotriva jocului defensiv, dar trebuie sa fim realisti si sinceri. Nu pot spune AM JUCAT OFENSIV, AM JUCAT 4-5-1….Niciodata! Da, pot spune AM JUCAT OFENSIV CU 442 SAU DEFENSIV CU 442 … depinde de situatie si context. Dar 4-5-1, oricum am lua-o, e tactica defensiva.
Apoi, pentru a fi si mai ofensiva, am hotarat ca pe margini(sau pe marne, cum zicea Tata Puiu) sa fie 2 fundasi ofensivi laterali(in engleza, lwb si rwb) si 2 extreme(wingeri in engleza). A avea 2 fundasi centrali intr-un joc contra Hong-Kong-ului mi se parea monument de inutilitate. Dar, paradoxal, extremele am considerat ca trebuie sa aiba si ele, e adevarat nu foarte mult, si ceva calitati pe faza defensiva. Asistenta e mica, dar totusi este(na, ce e mult strica, da trebuie sa fie ceva-ceva). Astfel, Petoi nu a jucat extrema, cum recunosc ca am fost tentat sa-l introduc, ci a jucat Fw setat pe pase(are un sut relativ slab in comparatie cu cat ar trebui sa fie). In fata, 2 oameni de gol, ambii jucatori cu cap(au heading mare). Si ca bonus, mingi pe sus prima repriza(si Petoi are heading, asa ca nu incurca pe nimeni). Bonus, si pressing(DACA-I CHEF, PAI CHEF SA FIE!). Cum mie nu-mi place sa joc aceeasi tactica tot meciul(lucru care cred ca se observa), la pauza am bagat atacantii cu joc bun pe jos, si da, am scos jocul cu mingi inalte in careu. De ce a jucat X si nu Y cred ca are mai putina importanta. Important este scorul, un 3-0 clar pentru Romania, ocazii putine pentru adversar si o victorie necontestata de nimeni. Culmea, dupa meciul acesta, nimeni nu a avut curajul sa conteste tactica, jucatorii, nici macar selectionerul. Ce ar fi trebuit sa fac?Mai ofensiv se putea?Cum ?Cei 2 mijlocasi de pe centru sa fie ofensivi?Si cine mai recupera mingea??? Sau daca jucam 3-5-2, cu 3cm, aveam mai multe ocazii(cum mi s-a spus)?Nu cred….consider ca oricum, nu stiu daca in FK, dar in realitate, un 3-0 este un scor chiar bun….chiar foarte bun. Cine sustine altceva este rau-voitor!
Mai sunt 2 meciuri, cu Muntenegru si Fiji, ambele meciuri usoare. Tacticile ce vor fi testate vor fi tot unele ofensive(voi re-incerca 4-3-3-ul, desi multi nu-l recomanda, dar la ultimul meci trebuie sa induc in eroare adversarii). Lotul este in mare parte finalizat, oricum pick-uri mai am destule si le pot folosi.
Ca o concluzie(sau in loc de concluzie), sper ca happy-end-ul 1(acela ca in sfarsit sunt selectioner) sa fie continuat de happy-end-ul 1, cel al campaniei care urmeaza. E adevarat, nu-mi plac telenovelele, dar uneori filmul vietii este o telenovela a dracu de misto si in care intr-un final inving cei buni!
Forzza Romania!

Posted on 2 Noiembrie 2008, in Freekick and tagged , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: