Campanie anti-discriminare “M-am saturat sa fiu calcat in picioare”! (2)

Salutare,
Desi promisesem ca imi voi spune propria parere, am gasit prin blogosfera diverse reactii, toate interesante, pe care le voi posta acum. Propria parere poate astepta! Toate reactiile le-am gasit pe blogul lui buddha, la „pingback-uri”.
Enjoy!

…si ei sunt oameni

Trotuarele din Bucuresti au fost violate cu un mesaj pentru pietoni.
Daca esti pieton, ai grija ce calci in picioare. S-ar putea sa fie om.

La un moment dat cineva spune “si ei sunt oameni”. Pe “si ei sunt oameni” asta l-am tot auzit in copilaria mea, fie in legatura cu africanii veniti la studii in Bucuresti, fie in legatura cu romii, fie in legatura cu aurolacii. E ca si cum te-ai uita de pe o treapta mai sus in crestetul cuiva si i-ai da sansa sa se numesca si el “om” asa cum te numesti tu pentru ca esti intr-o pasa buna.

Ma obosesc atat discursurile cu “9 din 10 romi au cazier” si cele cu “romanii sunt frati cu discriminarea”. Adevarul e undeva la mijloc. Da, 2 dintre cei 3 barbati care m-au agresat intr-un fel sau altul pe strada erau romi, dar e la fel de adevarat ca unele dintre cele mai faine persoane pe care le-am cunoscut vreodata erau de etnie roma.

Nu ma intereseaza cine e de vina, cine complica viata cui, dar mi-as dori sa nu mai citesc mii de injuraturi in comentariile de pe YouTube pentru o piesa a unui rom tare fain, mi-as dori sa nu mai fiu intrebata de ce umblu cu “cioara aia”, mi-as dori ca romii cu care vorbesc sa nu mai fie intr-o continua defensiva, asteptandu-se sa le reporsez cate ceva, ca mi-a disparut portofelul de exemplu.

Un infractor e un infractor, poate sa fie roman, rom, polonez, chinez, martian. Un bun manager e un bun manager, si din nou poate sa fie rom, roman, vietnamez sau senegalez. Despre asta e vorba.

Discriminarea romilor?

Oare? Oare chiar sunt discriminaţi romii? Da, sunt, dar nu e normal să fie? Nu e? Da, generalizăm … pentru că suntem oameni. Oare cei ce au lansat şi au lucrat la campania asta au discriminat vreodata un ţigan? De ce ceva îmi spune că da… Eu o fac – şi o fac involuntar.

Să zicem că nu ai niciun ceas la tine şi chiar trebuie să afli cât e ceasul – ai curaj să întrebi un tigan pe stradă cât e ceasul sau aştepţi să dai de un “alb”? Pe bune…

Sau hai s-o luăm invers … un ţigan vrea să ştie cât e ceasul şi te întreabă relativ politicos pe stradă dacă ai un ceas – îţi vine să scoţi mobilul tău de 5-10-15-25 de milioane să-i spui ora exactă sau preferi să-i spui că n-ai ceas sau să te uiţi la ceasul de la mână sau… mai ştiu eu? Şi poate n-o faci intenţionat – o faci absolut involuntar. În subconştientul tău ţi frică de ţigani. De ce?

Reclama de mai jos (care după umila mea părere e de proastă calitate) ar spune că discriminarea romilor se învaţă de acasă – şi aşa e, bravo, sunteţi “nişte einsteini” – unde naiba să se înveţe dacă nu acasă? Păi eu când eram mic mă învăţasem minte şi plecam acasă când venea gaşca ţiganilor. Mi-a fost de ajuns să se ia de mine o dată. N-a fost nevoie să-mi zică mama. Mi-a zis doar că “să nu scuipi, că doar ţiganii scuipă”… Şi asta probabil că a zis-o pentru că a fost scuipată, nu credeţi?

Chiar acum câţiva ani i-am dat un pumn unui ţigan (aveam 14 ani) iar taică-su a venit la mama şi ce credeţi că a făcut? A înjurat-o şi a scuipat-o. (Şi vă asigur că dădusem acel pumn cu scop – nu-s genul bătăuş. Eu fug de bătaie sau stau şi o iau ca să acţionez mai inteligent după.)

De ce oare nu sunt singurul bucureştean care crede că nu ţiganii sunt cei discriminaţi, ci ceilalţi – toţi ceilalţi. În tramvai cine ţipă şi se ia de toată lumea? Păi ţiganul. Pe străzile întunecate cine scoate briceagul la tine? (Am păţit-o de două ori la Obor în 2008). Ţiganul. Cine stă la colţ de stradă şi vinde orice la preţ super redus şi face bişniţă? Ţiganul.

Eu nu zic că nu există cazuri izolate. Sunt convins că nu mi-am discriminat colegul de clasă, Alin, niciodată. Şi ceva îmi spune că nu a fost discriminat de niciun coleg. În schimb am fost martor când directorul a zis ceva absolut “negativ” de … hmm, cum să zic eu… de culoarea sa.

Oare o campanie ca asta poate rezolva ceva? Oare se merită efortul? Nu mai bine le dăm locuri de muncă şi îi alungăm de pe străzi? De ce îi ţinem în florării ilegale?

Eu nu cred că absolut toţi romii sunt discriminaţi. Eu cred că populaţiei îi e frică de ţigan şi punct. Şi pentru că mie mi frică de tine, tu te simţi discriminat. De ce să angajez un ţigan care nu-mi oferă încredere când pot angaja orice alt om?

Chestia asta nu poate fi oprită. Îmi pare rău. E, din punctul meu de vedere, o chestie relativ involuntară (discriminarea noastră faţă de ei). Când ţiganul e discriminat bine de tot ar trebui să ia măsuri, până atunci aş sugera să se facă altceva cu banii investiţi în campaniile astea.

Cum să-l cunosc înainte să-l judec? Dacă-s singur într-un RATB mă duc să dau noroc cu el ca apoi să scoată briceagul la mine? Ce sens are? Oricum asta o să facă unul din 5-6-7-10-15-100 de ţigani. Am păţit-o… ştiu că aşa e. Şi sincer să fiu, nici nu-i vorba de ţigani – ci de cocalari (cel putin la mine.).

Voi ce ziceţi, care-s cei discriminaţi?

S.P.E.R. – inca o campanie privind etnia roma

Imi place de onlineu’ romanesc. Imi place pentru ca incepe sa aiba din ce in ce mai multa vana. Cum se intampla ceva cum si blogosfera . Asta e de bine zic eu.

Cei care au trecut zilele acestea prin centrul Bucurestiului au putut observa niste marcaje pe asfalt, marcaje ce fac parte din ultima campanie impotriva discriminarii romilor (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma! – S.P.E.R.), campanie implementata de Guvernul Romaniei prin fonduri Phare.

Campania, cum era de asteptat, a nascut reactii si in blogosfera. Cu puncte de vedere diferite, va invit sa ii cititi pe Buddha si pe Vlad Petreanu. Trebuie sa recunosc ca prima data cand am vazut unul din marcaje m-am simtit iritat, iar cand am citit articolul lui Buddha m-am declarat total de acord. Cu toate acestea, Vlad vine azi cu un alt punct de vedere. Foarte bine argumentat, articolul te pune pe ganduri indiferent de pozitia pe care o aveai inainte.

E adevarat ca minoritatea roma trebuie sustinuta. E adevarat ca minoritatea roma nu va disparea nici azi, nici maine, nici peste un an, indiferent cat am dori asta. E adevarat ca multi dintre ei traiesc intr-o saracie lucie si le e imposibil sa ia parte la vreo forma de educatie. Reticenta mea, pentru ca nu vreau sa vorbesc in general, vine din faptul ca totul pare din ce in ce mai rau, iar Bucurestiul oglindeste cel mai bine aceasta situatie. S.P.E.R. nu e prima si nici ultima campanie de acest gen. Insa cu toate acestea eu unul nu vad nici un rezultat. Vlad are dreptate ca rezultatele se vor vedea peste 10 sau 20 de ani, atunci cand analfabetismul in randul romilor nu va mai fi atat de mare, dar mi-e imposibil sa cred ca acesta e obiectivul tuturor campaniilor. Spre exemplu, studentul din mine se simte nedreptatit de faptul ca etnia roma are locuri bugetate speciale in facultati, mai ales cand stiu ca rezultatele lor nu se apropie in multe cazuri nici macar de rezultatele celor care sunt la taxa.

De cealalta parte, suntem cu totii constineti ca mizeria si marlania in care Romania se zbate nu are nici o treaba cu minoritatea, majoritatea sau culoarea pielii.

Voi ce parere aveti?

Multiculturalismul e o prostie (partea a nu-știu-cîta)

Am zis de nu-mai-știu cîte ori pe blogul meu că multiculturalismul e o prostie. O să o spun în continuare, că poate cineva m-o auzi, dar tare mi-e că în afară de trei-patru cititori accidentali ai blogului meu am o slabă șansă de a fi auzit.

Zilele astea vorbea Amar de Zi despre lungul drum către normalitate. Normalitatea cui? A etniei Madonnei, evident, pentru că noi, pe-aici, părem de felul nostru cît se poate de normali.

1. Dra Alina Floroi, de la SPER, m-a întrebat dacă aş vrea să scriu ceva despre ultima campanie împotriva discriminării rromilor, care presupune anumite marcaje pietonale în centrul Bucureştiului.
2. Am dat peste o reacţie mai degrabă nervoasă a lui Alexandru Negrea, aka Buddha, postată pe blogul său, faţă de această campanie.

Marcajele pietonale sunt ceva în genul: “Sunt rrom şi am obosit să fiu călcat în picioare în fiecare zi”. Am și eu în primul rînd cîteva obiecții. În primul rînd exprimarea, de tipul: “Cînd ați renunțat să vă băteți nevasta”, sau “După ce l-ai omorît, la ce cîrciumă te-ai dus?”.

Dar nu de-asta m-am pus să scriu. Amar de Zi continuă, încercînd să analizeze ce se întîmplă, de fapt:

Poate că e un complex de inferioritate la mijloc: dacă tot apărem ca nişte înapoiaţi prin comparaţie cu Vestul, avem a a ne da şi noi mari şi intoleranţi cu unii mai nenorociţi chiar decât noi.

Ori tocmai aici vroiam să ajung. De ce sunt țiganii mai nenorociți? Asta nu o pricep. Că țiganii sunt foarte fericiți așa cum sunt nu e loc de întrebare. Tocmai, statul român, Europa și toți stîngeii disperați de auto-apreciere urlă în gura mare: “trebuie să respectăm etniile, și diferențele între noi!” Ei bine, NU.

NU, pentru că nu trebuie să respectăm diferențele dintre noi. Îmi pare rău pentru cei care mă citesc acum, dar voi fi intolerant: Nu voi respecta diferențele dintre mine și țigani. Nu sunt de acord să își dea copiii la însurătoare de la 5 ani, nu sunt de acord să își facă stat în stat, nu sunt de acord să primească dispense suplimentare, vreau să se aplice legile statului român pentru ei la fel ca și pentru mine!

Pentru că atunci, în momentul în care își trimit copiii la cerșit, poliția trebuie să ajungă la ei la poartă, și să-i ia copilul. Pentru că legea țigănească, pe care nu o cunosc și de care mă doare fix în dorsală, NU EXISTĂ – pentru că ei sunt cetățeni români, și ca cetățeni români au drepturi și obligații.

Însă etnia română, maghiară, germană, turcă din România este terorizată de etnia țigănească. Iar statul român nu face altceva decît să încurajeze, la insistențele multiculturaliste, sărăcia, oprimarea și alienarea țiganilor din România. De ce primesc alocațiile pentru copii, dacă ei nu se duc la școală? De ce primesc ajutoare sociale dacă ei nu încearcă să muncească? De ce ar munci? În fond din ajutoare sociale și din furat le ajunge cît să mențină situația actuală. Și mai sunt tîmpiți care le iau apărarea și zbiară în gura mare: “dar cum, îi oprimăm!” Poate voi, eu nu.

Amar de Zi mai vorbește (între comentarii) și despre o paralelă între afro-americani și țigani. Diferența ar fi că țiganii nu au un Martin Luther King sau Malcolm X care să vorbească pentru ei. Amuzant, probabil, că NU AU NEVOIE, pentru că le e bine așa. În fond, cartierele românilor sunt pline de Guță și de Adi Minune, televizoarele din fiecare casă sunt inundate de Inimă de țigan și Regina multiculturalistei Loredana, iar noi ne spintecăm, și tatuăm pe străzi :”Sunt rrom și am obosit să fiu călcat în picioare”.

Ce ziceți, domnilor de la SPER, de o campanie: “Sunt cetățean român, și m-am săturat să fiu călcat în picioare de statul român cu astfel de mizerii!”. Sau ce zici de: “sunt cetățean român, și doresc ca poliția să nu închidă telefonul cînd le zic că un țigan a făcut o infracțiune”. Dacă statul român s-ar sinchisi să aplice legile, dacă poliția s-ar sinchisi să fie la fel de ‘protectori și servili’ și față de țigani, dacă, dacă, dacă.

Și acum vine întrebarea: ce își doresc cei de la SPER de la această campanie? Ce vor să obțină? Mai bine să facă o campanie ca a Madonnei. Pe de altă parte, s-a încercat real vreodată integrarea țiganilor? Aplicarea acelorași legi TUTUROR? De ce se obosește lumea să afirme că sunt diferiți? Sunt cetățeni români, iar unele lucruri care li se permit încalcă constituția și drepturile omului. Parafrazînd un comentator de la blogul Amar de Zi: dacă printre obiceiurile și tradițiile lor se afla și canibalismul, îi încurajam scriind pe străzi: “Sunt rrom și cînd mă uit la voi mi-e o foame de salivez constant. Și evident, am obosit”?

Cît despre Amar de Zi, are și el dreptatea lui. Va fi un drum lung, dar drumul va fi prelungit de astfel de inițiative. În fond, dacă Rosa Parks nu se certa cu șoferul autobuzului, nu știu dacă MLK ar fi putut să schimbe ceva. Vreau inițiative venite din partea țiganilor. Cît timp ei nu se vor salvați, oricît i-am ocroti, le-am face mai mult rău. Mai mult, toate ajutoarele pe care le acordăm noi îi MOTIVEAZĂ să nu schimbe nimic. Pe principiul universal de “las-o bă, că merge și-așa”. Principiu nu românesc, ci global, ce transcede multiculturalismul.

O soluţie la problema ţigănească

Am avut patru ţigani colegi de clasă de-a lungul scolii generale.

Doi dintre ei – frate şi soră – erau foarte săraci, trăiau în mahalaua de case – aducând cu ei mirosul specific – şi erau mereu puşi în ultima bancă.

Jenică şi Anica s-au târâit alături de noi până prin clasa VI-a. Învăţaseră să citească cât de cât, însă ştiam cu toţii cum treceau dintr-un an într-altul. Jenică a dispărut cu vreo doi ani înaintea surorii lui şi-l mai vedeam uneori cărând gunoaie prin oraş. Anica era mai isteaţă şi aduc aminte că semăna cu maica-sa pe care o ştiu din vizitele la şcoală. Nu-mi amintesc de probleme legate de ei, nu au bătut şi nu erau bătuţi de nimeni, erau firi blânde, însă erau izolaţi printr-un acord tacit al tuturor, elevi şi profesori.
Dispariţia lor mi-am imaginat-o cauzată de contextul lor familial.

Ceilalţi doi ţigani din clasă erau normali. Gabi şi Petrică. Învăţau la fel de bine sau de prost ca majoritatea, erau la fel de obraznici sau cuminţi, jucau la fel de bine fotbal ca ceilalţi băieţi. Stăteau la blocuri normal, în cartiere normale.
Am fost colegi până în clasa a VIII-a şi doar un liceu teoretic/ industrial m-a despărţit de ei.

Diferenţele dintre ei erau de natură socială şi culturală. Unii au avut contexte prielnice, alţii au avut mai puţin noroc.
Deşi ţigani, erau diferiţi între ei, la fel cum noi suntem diferiţi în cadrul aceleiaşi familii, iar povestea lor ar trebui să fie un argument împotriva judecării la grămadă dupa rasă, sex sau orientare religioasă.

Tata avea mulţi clienţi ţigani care veneau uneori zilnic în atelierul său de croitorie din spatele curţii. Când mai târziu l-am întrebat cum sunt ţiganii lui ca clienţi, răspunsul său m-a uimit. Unii dintre ei erau extrem de zgârciţi, se ţigăneau la bani, alţii sunt foarte domnoşi, însă în medie sunt mai corecţi decât românii.
“Se ţigănesc la bani, însă când zic că plătesc, plătesc!”

Tata are fizicul unui elev din primii ani de liceu, însă niciodată nu i-a fost teamă să primească ţigani în curte.

În Moineşti, oraşul în care am crescut, erau destui ţigani, însă niciodată n-am avut probleme cu ei. Ştiam atunci când mă duceam la discotecă că sunt mai mulţi români de care trebuie să mă feresc decât ţigani.
De asemenea, ştiam pe atunci că ţiganii din oraşul vecin – Comăneşti – erau mai răi, căci veştile despre bătăi, tăieri cu cuţite erau destul de dese. În Comăneşti, ţiganii aveau un cartier separat şi-mi imaginam – la fel cum cred şi acum – că segregarea era şi încă unul dintre motivele tensiunilor existente.

Târziu în Iaşi şi apoi în Bucureşti am aflat cu stupoare că există oameni exasperaţi de existenţa ţiganilor în aceeaşi ţară cu noi şi am văzut oameni revoltaţi cu idei de Auschwitz în ce priveşte această etnie.
Bănuiesc că sunt mulţi care au suferit în urma interacţiunilor cu ţiganii, însă discriminarea, segregarea sau alungarea lor nu sunt o soluţie. Sunt aici, sunt ai noştri, i-am moştenit istoric şi trebuie să găsim soluţii de coabitare.

M-am pornit să scriu aceste rânduri în urma lecturii articolelor furibunde ale lui Buddha şi Ariel, însă mai ales în urma discuţiei pe această temă cu frate-miu mai mic care a sărit revoltat din prima: “Dă-i naibii de ţigani!”

De la el am aflat că sunt din ce în ce mai mulţi ţigani în oraşul natal, c-au fost destule scandaluri în care au fost implicaţi ţigani, că el a avut destule probleme cu ţiganii, însă de aici şi până la prejudecata că toţi fură, sunt nesimţiti şi golani este o cale foarte lungă.

Problema mea nu este că cei mai bătrâni cred ce cred despre ţigani, ci că cei tineri cred ce cred despre ţigani. Iar cei tineri cred ce cred despre ţigani învăţând pe pielea lor, iar nu învăţând de la cei bătrâni.

Ştiu că se fac multe campanii politic corecte de dragul Europei şi nu ştiu câţi sunt cei carora chiar le pasă – sau au nişte fonduri şi-o pun de-o campanie – însă ştiu cu siguranţă că există discriminare împotriva romilor, ştiu că se fac puţine lucruri pentru a îndrepta aceasta stare de lucruri.
Un spot este o idee bună, însă soluţiile trebuie să se gândească pe termen lung, de ordinul deceniilor.

Experienţa europeană îmi spune că popoarele care au probleme cu minorităţile (de exemplu, italienii) au în primul rand probleme cu ele însele şi n-ar fi de mirare ca problema noastră cu ţiganii să fie problema noastră cu noi înşine.

În final, îndrăznesc o soluţie pe care mi-aş dori să văd experimentată de un guvern viitor. Se cheamă teoria ferestrelor sparte – despre care am scris şi eu aici – şi înseamnă a lucra la contextul social pentru a schimba actorii care interacţionează în cadrul acestui context.
Nu încerca să schimbi ţiganul, încearcă să schimbi mediul în care trăieşte ţiganul şi trepat ţiganul – ca orice om – se va prinde de fază.

Dincolo de asta, această idee aş simţi-o mai urgent să fie aplicată în cadrul românilor şi de aici prin educaţia majorităţii ajungem la un altfel de climat social şi cultural în care problema minorităţilor se va pune mai inspirat decât până acum.

LA (BUNA) REVEDERE!

6 comentarii

  1. am o micuta afacere in legatura cu compania oriflame. acum 2 ani o tiganca mi-a lasat o teapa de 3-4 milioane. acum 1 luna o alta tiganca a vrut sa ia marfa pe credit de la aceeasi firma. directoarea mi-a zis sa nu-i dau, dar i-am zis ca fiecare om merita o sansa. intr-adevar ma bucur ca acum tiganii se spala si se parfumeaza, dar nu imi permit deocamdata sa finantez aceasta revolutie. ai ghicit. am mai contribuit cu 150ron la bunastarea natiei lor. daca tu sau altcineva imi poate da o solutie la cum sa-mi recuperez banii de la aceste doua tiganci spalate, atunci jos palaria la articolul tau. sau poate doriti sa le platiti facturile, fiind atat de compasivi… daca nu, atunci e demagogie goala si urez tuturor romanilor si nu numai sa-i discrimineze pe tigani cu mult mai mult succes.

    • sa-ntelegi ca nu-ntelegi. nu i-am scris lui basescu al tiganilor. sau locul tau e langa cei care se cred cleopatra, isus, cezar? nu te baga daca nu poti sa ajuti cu nimic. macar nu te faci de ras.

  2. Era ideea in sine! Daca de ex romanii sunt discriminati in Italia, crezi ca ar trebui sa le ia apararea doar romanii??Daca un italian le ia apararea, inseamna ca are origini romanesti?Ori cine stie ce interese??
    E simplu: te-au inselat tigani…puteau fi la fel de bine romani ! Nu etnia e importanta! Iar solutia e simpla: daca nu ti-ai luat masurile de precautie, maine te pot insela si altii…Romani, evrei, italieni, arabi….toate natiile….si o sa incepi sa le urasti pe toate!

  3. nu mi-am luat masurile de precautie, am riscat gandindu-ma ca e si ea om, am gresit, recunosti? nu e om. nu urasc pe nimeni, daca citesti mai bine o sa vezi ca am intrebat daca ma poate ajuta cineva. dar poate, asa cum am spus ca varianta, tie iti place doar demagogia. puteau fi romani, dar in mod sistematic au fost tigani. asta nu face sa pice nici o fisa? si extrapolarilarile si exagerarile tale nu-mi aduc mai multi bani in buzunar. daca poti sa ma ajuti, bine, daca nu, lasa pe altul.
    revin maiine sa-ti dau adresele si telefoanele lor, poate esti curios pe cine aperi.
    o duminica frumoasa, eu ma duc acum sa vad daca pot sa-mi recuperez banii. macar doreste-mi succes, ca de ajutor vad ca n-ai de unde. fapte, nu vorbe.

  4. Pai o poti da in judecata…atat timp cat ai vro dovada ca ai dat acei bani. Daca n-ai dovada, din pacate n-ai ce face!
    Da macar o sa te inveti minte ca data viitoare sa nu mai ai asa usor incredere in oameni … romani sau tigani , ce-or fi ei !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s