Guest-post – Autobuzul ca o dubă

Articol aparut ca Guest-post pe blogul lui Kathy . Eu de obicei nu scriu cu diacritice, dar regulile de pe blogul ei impuneau acest lucru.

Salutări blogosferice şi din deplasare. Emil Călinescu mă numesc, blogger cică. De fapt sunt un om fără ocupaţie, care atunci când se plictiseşte (adică mai tot timpul) îşi varsă năduful in haznauhttps://emilstudentulminune.wordpress.com/ . Dacă doriţi să vedeţi ce mă duce capul, sunteţi invitaţii mei.
Acum trebuie să încep articolul. Care articol este despre frumosul RATB. Cu care merg aproape zilnic.
Aşadar, am fost de mai multe ori în autobuze acoperite complet de reclame. Nu ştiu dacă voi aţi mai fost, dar eu da. De mai multe ori chiar. Iar senzaţia este absolut oribilă, sincer. Nu ştiu cine dracu’ s-a gândit la aşa ceva, dar eu unul urăsc aşa ceva.
Sunt unii oameni care circulă cu RATB-ul pentru a vedea ceva pe geam, nu suportă senzaţia din metrou. RATB-ul ce le oferă ? Aceeaşi senzaţie de la metrou(poate niţel amplificată), dar şi problemele tipic de transport de suprafaţă : aglomeraţie, blocaje, căldură. A, şi era să uit : un abonament mult mai scump ca la metrou. Să tot mergi cu RATB-ul.
Ţin minte că prima oară când am mers cu un astfel de autobuz a fost acum aproape 1 an, cand aşteptam să mă întâlnesc la Lucian Blaga cu un amic pentru a merge în mall. Iar el îmi zice : « vezi că sunt în autobuzul cu Inna ». Nu mă prinsesem din prima care e faza, dar apoi văd ca într-adevăr autobuzul era în întregime acoperit de frumoasa cântăreaţă. Ok, înteleg că unii îşi doresc cu tot dinadinsul să intre fizic în Inna. Asta pot întelege. Dar asta să fie soluţia ? Pe bune acu… Să nu mai zic de faptul că în RATB mai intră şi femei. Oare şi ele îşi doresc sa intre în Inna ?
Iar dacă tot vă doriţi să intraţi în ea, de ce aţi vrea să o faceţi alături de alte câteva zeci de oameni în acelaşi timp ? Adică nu vă doriţi nitică intimitate ? Eu unul parcă mi-aş dori. Măcar câteva minute de exclusivitate zic…
Iar senzaţia e asemănătoare mersului în dubă. Am mers şi eu într-o dubă, nu pe o distanţă mare, ci din centrul Capitalei până acasă, duceam nişte mobilă. Şi sincer nu prea aş mai vrea să merg. Eu stăteam în spate, fără să văd nimic, eram acolo singur. Doamne ce senzaţie naşpa. Recunosc : în duba poliţiei/jandarmeriei n-am fost încă. Adică în aceeaşi atmosferă, dar să îndur şi o ploaie de pumni. Aşa încă nu. Dar cine ştie ce-mi rezervă viitorul
Dar să nu credeţi că-s împotriva reclamelor. Nu, nicidecum. Le înteleg utilitatea şi sunt de acord cu ele. Dar fără să altereze calitatea transportului. Dacă aş avea de ales între a circula într-un autobuz acoperit complet de reclame, dar gratis, şi unul fără reclame, dar pe bani, poate m-aş gândi. Dar aşa : şi pe bani, şi cu reclame…
Salutări blogosferice tuturor şi mulţumiri încă o dată gazdei 🙂

Anunțuri

Posted on 11 Aprilie 2012, in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: