MEGA-SCANDAL ACADEMIC si SOCIOLOGIC. Radu Baltasiu – mare patriot sau fascist?

Salutare din nou,

Mentionez din start 4 chestii, foarte importante ambele:

1. Voi posta articolele IN INTREGIME! Imi asum riscurile de rigoare: cica nenea google se supara; cica proprietarii se vor oftica, cica nu am continut original. Imi asum toate aceste riscuri. Voi posta de altfel TOATE articolele care au legatura cu cauza.

2. Voi posta si comentariile, care mi se par extrem de relevante

3. Opiniile mele vor fi intr-un articol viitor.

4. Pregatiti-va de un articol KILOMETRIC! Asa ca luati popcorn, ceva cola/bere/apa plata si savurati scandalul!

Asadar, articolul asta al meu a pornit de la urmatorul articol:

Să râdem cu Metodologu` fascismului științific de la Academie
( sursa )

Povestea asta are trei episoade: 1. Introducerea personajelor; 2. Introducerea unei isprăvi a unui personaj;  3. Partea comică. Deci, aveți puțintică răbdare!

Episodul 1. Faceți cunoștință cu Metodologu`

De când scriem diverse rapoarte pe Republica Moldova, am intrat în vizorul grupării de fasciști cibernetici de prin jurul lui Victor Roncea. Să le zicem ciber-fasciști. Aștia sunt un fel de trupă de șoc care se vor periculoși. Hărțuiesc pe net pe toți cei care nu gândesc fascist-securistic. E psihanalizabil modul în care băieții ăștia reușesc să fie și creștin ortodocși fervenți și huligani, să-l și laude necondiționat pe Băsescu dar să-i și facă praf pe ceea ce Antena 3 numește „intelectualii lui Băsescu”. Sunt doar câțiva care se citează și se laudă permanent între ei. Deci, sunt de ignorat. Faptul că acum nu îi ignor e doar pentru că povestea e prea frumoasă ca să fie ratată.

Când sar în haită, ciber-fasciștii scriu lung, amestecă faptele și minciunile, nu spun de-a dreptul ca să nu-i poți da în judecată, dar bagă șopârlițe slinoase. Din când în când, fac apel la autoritate. Și o autoritate în capul lor e un tip care se prezintă așa (țineți-vă bine): ”Prof. univ. dr. Radu Baltasiu predă la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi este Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române”. Ups, asta trebuie să sune serios. Și prof. univ. și doctor și ceva pe la Academie.

Individul asta a făcut o fixație pe mine. Când publicăm ceva, ciber-fasciștii dau fuga la Baltasiu să spună el, omul de la Academie, de ce nu este bine. Când am contribuit la un sondaj la Fundației Soros despre percepția asupra Republicii Moldova nu i-a convenit că am întrebat oamenii ce părere au despre subiect și ne-a acuzat (pe noi, autorii) că am plasat subiectul ”într-un cadru nefiresc de neutru”Înțelegeți adică? Un prof.univ.dr.  care predă sociologie spune că un studiu social e nefiresc de neutru. Am luat-o ca pe un compliment neașteptat. Și, de atunci, tipul a devenit pentru noi un personaj generic: îi zicem ”Metodologu” și facem poante cu el.

Acum două luni, ciber-fasciștii au sărit pe colega mea, Claudia Silaghi, când a publicat raportul despre modul în care statul român gestionează bursele pentru basarabeni. (http://www.crpe.ro/library/files/raport_burse_final.pdf).

Că o cheamă Silaghi a fost principala problemă a lui Roncea. Că 56% din studenți termină cu o licență i-a scos din minți pe toți. Bărbații ăștia falnici pe net au sărit în haită pe o doamnă care le dă clasă și la capacitate de muncă, și la intelect, și la educație.

Cu ce le-a ”greșit” Claudia?

A trimis cereri de informații publice la toate universitățile de stat din România. I-au răspuns fix jumătate dintre ele: 24. Deci 50% dintre universități. Deci 24 de răspunsuri lungi, care raportau intrări și ieșiri ale studenților basarabeni, pe secții și ani. Claudia a numărat apoi cu răbdare de furnică, a sintetizat și i-au ieșit niște cifre. Cum facem cu toate rapoartele, l-am dat la review, l-am discutat, am re-verificat tabelele. Totul era solid. La cele 24 (50%) de universități, unde învață 48,5%, dintre studenții basarabeni în România, rata de absolvire cu o diplomă este de 56%. Asta este, ne place sau nu! Asta am găsit, asta am raportat. În a doua parte, unde a expus părerile studenților, Claudia a și explicat de ce e atât de prost gestionat sistemul încât te întrebi cum de nu renunță chiar mai mulți. Iar anexa raportului conține lista celor 24 de universități care ne-au răspuns, deci totul clar, transparent.

Haita a sărit în sus. Că nu am inclus marile universități. Doar că nu am inclus / exclus pe nimeni, am raportat ce răspunsuri am primit. Apoi, ce înseamnă ”mari universități”? Sunt în listă universități unde învață foarte mulți basarabeni. De asta și cifrele se pupă atât de bine 50% dintre universități = 48,5% dintre studenți. Metodologu` a zis scorțos că cercetarea este calitativă, dar rezultatele sunt cantitative”. Moment de mare amuzament, săracul încurcase cifrele rezultate din chestionarea universităților cu altă parte a raportului, care se referea la percepțiile studenților (și cu care cifra de 56% nu avea legătură). Asta încercând noi să dibuim totuși o urmă de logică, doar și ciber-fasciștii sunt oameni și li se poate întâmpla, nu?

Dar rețineți ideea, cifre pe 48,5% din toți studenții (deci nu eșantion, repet pentru că sigur vor da năvala și ciber-fasciștiștii să citească și ei se prind mai greu) nu sunt destul pentru Metodologu` nostru. Ok? Nu uitați ideea asta.

Povestea se întâmpla acum două luni. I-am ignorat atunci pe băieții (și fetele) din aripa Ilie Bădescu de la Sociologie, deși au amenințat pe Facebook că își vor sufleca ei mânecile și vor produce date mai complete, pe toate universitățile. Dar de ce pe toate, dragilor, poftiți de întrebați măcar la universitățile care nu ne-au răspuns nouă și le punem cap la cap! Sunt sigur că cele 50% dintre universități care nu au răspuns, unde învață 51% dintre studenți, vor raporta cu totul și cu totul alte cifre decât cele 50% care au răspuns, unde învață 48,5% dintre studenți.

Atenție, am pentru voi și o ipoteză terifiantă: de fapt, universitățile care nu au răspuns au o rată de absolvire foarte mare, dar nu au vrut să se laude cu ea, ca să nu le rușineze pe celelalte universități, nu?

Evident, nu am mai auzit nimic despre promisiune, martorii lui Bădescu sunt buni la trăncăneală, nu la muncă.

Episodul 2. În care Metodologu` produce în sfârșit ceva.

Aici întră în scenă Agenția de Monitorizare a Presei. Care trimite zilele trecute (detalii aici) o scrisoare deschisă Președintelui Academiei Române.

Domnului Academician Prof. Univ. Dr. Ionel Haiduc – Președintele Academiei Române

Stimate Domnule Președinte,

Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a publicat la sfârșitul anului trecut studiul <<Slăbirea comunității Românești din Harghita și Covasna>>. ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei consideră că acest raport este o simplă propagandă naționalistă și că autorii lui l-au întocmit nerespectând rigorile științifice. În acest sens, vă invităm să citiți analiza noastră pe marginea raportului, atașată acestei scrisori. Vă rugăm să ne ajutați cu punctul dumneavoastră de vedere cu privire la calitatea acestui raport și să precizați dacă este asumat de către Academia Română.

Cu considerație,

Mircea Toma”


Citez și din analiza AMP:

”Documentul deplânge situația comunității românești din cele două județe și prezintă în culori sumbre expansiunea culturală și etnică maghiară în zonă. Imediat acesta a fost publicat pe mai multe site-uri, unul dintre principalii săi promotori fiind Lia Olguța Vasilescu, deputat PSD, fost membru al Partidului România Mare. Postul de televiziune România TV a prezentat un reportaj mai amplu despre acesta, urmat de o dezbatere la care au fost invitați Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar. În condițiile în care actori ai următoarei campanii electorale își asumă deschis o ideologie naționalistă, nu este exclus ca acest document să fie îmbrățișat de tot mai mulți politicieni în perioada următoare”.

Ați ghicit probabil că principalul autor al acestui raport și director al institutului care l-a produs este Metodologu` nostru, pe numele său civil Radu Baltasiu. Ia să vedem ce scrie el în preambul (boldurile sunt de la el):

Judeţele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgenţe, urgenţe mute, pentru că nimeni dintre cei care ar trebui să vegheze asupra integrităţii comunităţii nu îşi asumă vreo reacţie.Urgenţa mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinţei, corelat cu sentimentul abandonului – retragerii statului român din societate. Este un sentiment de substrat, identificabil prin cercetarea calitativă întreprinsă. Urgenţa şi abandonul, pe de o parte, credinţa ortodoxă care <<îi mai ţine>>, pe de altă parte, compun cadrul simbolic al existenţei comunităţii minoritare româneşti

Ups, e grav! E un sentiment de substrat. Înțelegeți? De substrat, dom`le.

Episodul 3. Să râdem cu Metodologu`

Deci, vă amintiți că Metodologu` era deranjat că cifre pe 48,5% din TOȚI studenții sunt prea calitative pentru gustul lui, da? Bon, hai să vedem cum deduce Metodologu` sentimentul de substrat. Avem aici o intervenție în care dă detalii despre studiul său:http://www.informatiahr.go.ro/dec911.html

Ce zice el?

`O să vorbesc foarte pe scurt despre metodologie ca să nu existe dubii`.

Așa, așa, zi, meștere, ca să nu avem dubii!

Am folosit metodologia gustiană. Apropo de Gusti, acesta spunea că adevăratul pragmatism derivă din cel mai înalt realism. Aşadar am folosit metodologia Şcolii de la Bucureşti, metodologia monografică, în sensul că am împărţit realitatea într-un sandwich de şase paliere: de la economie la problema juridică, de la cadrul biologic la cadrul psihologic, istoric etc. Pentru că noi nu avem nici un rege în spate, aşa cum l-a avut Gusti pe Carol al II-lea, cu fonduri şi timp la dispoziţie relativ nelimitate, noi a trebuit să facem în 12 zile ceea ce făceau echipe gustiene într-o vară întreagă. De aceea am folosit şi o altă metodă. Am conjugat-o cu metodologia fenomenologică şi etno-simbolică dezvoltată pe parcursul a vreo 40 de ani în SUA, perfecţionată şi de noi în urma unor studii pe care le-am făcut la Slătioara, numită metodologie neointerpretativă. Şi în consecinţă, am reuşit să obţinem date într-un timp foarte scurt, pe un palier foarte mare de chestiuni. Am folosit interviul, am folosit focus-grupul, am folosit analize demografice, analize statistice, analize de tendinţe etc. De asemenea, am folosit, relativ în premieră în ţară, lucrând împreună cu colegi de la Institutul de Etnografie şi Folclor, metodologia hărţilor mentale. Este un întreg metodologic”.

Ahaaa. Recitiți dacă nu ați înțeles din prima, nu e nici o rușine. Deci, e ceva cu Gusti, e de bine. Pragmatism și realism. Așa, e de bine. A făcut un sandwich de șase paliere. Care de fapt sunt 5 și un „etc”. Fantastic.

Dar, cu cine a vorbit și cum? De unde știe el că ”urgenţa mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinţei”?  Și cum a ajuns la el urgența asta dacă e mută? Prin semne? Cum ar fi fost dacă urgența era vorbitoare? Cum depistezi o urgență vorbitoare, prin auz sau prin ceva neointerpretativ? Uite o dilemă metodologică, mă gândesc să întreb pe expertul nostru afiliat Marina Popescu, care predă metodologie socială la Essex. Să ne învețe și pe noi metode din astea.

Așa, haideți să vedem exact cum s-a făcut studiul Metodologului. Deci, a durat 12 zile. Ce făcea Gusti într-o vară, el a făcut în 12 zile, că e mai deștept.

Totuși, cu cine a vorbit? Nu ne spune, dar a conjugat-o (pe cine?) cu ”metodologia fenomenologică şi etno-simbolică dezvoltată pe parcursul a vreo 40 de ani în SUA perfecţionată şi de noi”. Bravo, bravo! I-a perfecționat și pe americani. Dar, totuși, cu cine a vorbit?

Şi, în consecinţă, am reuşit să obţinem date într-un timp foarte scurt, pe un palier foarte mare de chestiuni”.

Hai, no!! Ce Speedy Gonzales e ăsta, dom`le!

`Am folosit interviul, am folosit focus-grupul, am folosit analize demografice, analize statistice, analize de tendinţe etc`.

Cu cine interviuri? Cu cine focus grupuri? Ce tendințe? Hai, dom`le, nu ne mai fierbe, zi concret cu cine ai vorbit în alea 12 zile. Nu ne zice deloc. Care a fost populația cercetată și cum? Nu se pierde Metodologu` în amănunte d-astea. Aflăm doar că metodologia sa e în premieră pe țară și este un întreg metodologic.

Wow! Dom’le, ce fumează omul ăsta?

Dar aia era doar o explicație. Sunt sigur că găsim mai multe detalii metodologice în studiul propriu-zis. Sunt sigur că un doctor de la Academie care aplică ceva în premieră pe țară va raporta foarte scrupulos metodologia. Că doar va publica studiul ăsta și în afara României, revistele academice de afară se vor bate să publice descoperirile lui Baltasiu. Deci, citim la capitolul Metodologie:

Materialul de faţă este rezultatul unei cercetări de teren efectuate în vara anului 2011, împreună cu studenţi de la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Craiova, în judeţele Harghita şi Covasna, în localităţile Hăghig şi Iarăși (Covasna), Plăieşii de Jos (Imper-Doboi) şi Livezi (Mihăileni) din jud. Harghita. Scopul cercetării a fost analiza calităţii vieţii comunitare româneşti în special, al potenţialului de convieţuire în arealul menţionat”. (pg. 3)

Super. A fost în 3 sate. Și acolo? Mai departe devine nebulos.

Teoria fundalului social (Erving Goffman), a faptului că realitatea este o scenă care are culise ne-a condus la urmărirea elementelor de profunzime, mai puţin confortabile, ori de câte ori am avut posibilitatea, după încălzirea interlocutorilor noştri”.

Fantastic din nou! Deci i-a încălzit pe interlocutori până a descoperit chestii mai puțin confortabile. Probabil că oamenii nu știau ce le fac ungurii, dar i-a încălzit Baltasiu bine și le-a scos culisele din cap. Totuși, cu cine a vorbit și cum?

Stați, că mai e un paragraf, începe așa: ”Din punct de vedere metodologic…”. A bon, până acum era doar introducere, acum ne va spune exact ce a făcut. Deci…

Din punct de vedere metodologic, cercetarea a fost de tip neointerpretativ, la întâlnirea dintre teoria gustiană a cadrelor şi manifestărilor cu teoria weberiană a fenomenului social ca acţiune socială conştientă şi reflectată”.

Pfuau! Gusti și Weber s-au întâlnit cu Baltasiu în Harghita. Bravo, dom`le! Acum ne zici ce ai făcut exact?

Continuă așa: ”Instrumentele principale de lucru au fost observaţia, observaţia participativă, interviul semistructurat, discuţiile de grup (focus-grupul), hărţile mentale, fotografia. Funcţia hărţilor mentale a fost aceea de a identifica axele dinamicii comunităţii şi importanţa lor la nivelul percepţiilor subiective”.

Alo, stai așa. Ia o pauză. Deci, a făcut observație, interviuri și focus grupuri. Câte? Cu cine? A făcut și poze (chiar sunt poze în raport). A făcut și hărți mentale. Dom’le, am impresia că Metodologu` se învârte în jurul cozii, nu ne zice nimic concret.

Nu e clar cu cine a vorbit, dar a luat el o tehnică americană de 40 de ani, a rafistolat-o, a stat 12 zile în 3 sate și a ajuns să găsească sentimente profunde și mute.

Și a ajuns la concluzii de mare profunzime științifică, cum ar fi aceasta, luată aproape la întâmplare, pe oriunde deschideți studiul dați de fraze de genul:

Elitele maghiare au chiar un aparat conceptual care denotă preocuparea pentru organizarea-influenţarea proceselor demografice. Astfel, principala lor grijă este asigurarea <<reproducerii etnice maghiare>>. Din acest punct de vedere familiile mixte, în special acelea unde <<femeile maghiare nasc copii români>> primesc o atenţie specială”.

Ai naibii, ungurii ăștia, sunt malefici și bine organizați: principala lor grijă e ca nu cumva femeile să nască în mod greșit români. Pfuau! Nu poți ajunge la asemenea concluzii decât dacă ai o metodologie în premieră pe țară.

Domnu` Metodologu, să ne trăiți! Aici la CRPE ne distrăm de murim cu dumneavoastră.

Era să închei, dar nu mă pot abține. În aceeași intervenție explicativă, Metodologu` ne povestește și amintiri din cele 12 zile:

”Zice protopopul catolic: aţi venit să-i studiaţi pe români, nu? Da, şi pe români, i-am răspuns, pentru că nu am vrut să se simtă omul jignit.
– Da’ aici nu sunt români!
– Păi şi ăia care vorbesc româneşte, ce sunt?
– Aaa… ăia sunt unguri românizaţi.
– Şi cine i-a românizat? Că nu mai aveţi decât o stradă, mai aveţi 100 de oameni care vorbesc româneşte.
– Biserica Greco-Catolică.
– Păi, Biserica Greco-Catolică a apărut ca urmare a presiunilor austriece în secolul al XVIII-lea.
S-a blocat discuţia aici, omul s-a supărat.”


Înțelegeți scena? Se duce Metodologu` de la Academia Română în cercetare socială. Ca să studieze conviețuirea în areal. Are el o tehnică americană de 40 de ani. Îl vede pe protopopul catolic. Și se ia cu el de barbă: băăă, păi, ce făceați voi și austriecii pe aici pe la 1700, bă, popo?!

Eu cred că minte, are așa un aer de dialog la șpriț între ”viteji” care își povestesc cum l-au tuns pe jidanu` de cârciumar noaptea în pădure. Dar dincolo de asta, vă dați seama cecercetare socială se practică la Institutul Academiei? Cercetare socială prin flegme interetnice. Sigur așa făcea și Gusti. Și Weber.

Să ne trăiești, coane Metologu`, să ne comentezi rapoartele din punct de vedere științific, ne plictisim să vorbim numai cu oameni normali la cap.

PS

Dacă domnul Baltasiu era un mai puțin îngâmfat și scria un raport în care zicea cinstit: ”stimat auditoriu, am fost în Harghita 12 zile, am văzut niște chestii și uite ce cred eu că am găsit”, m-ar fi lăsat rece.

Ideea acestui articol a venit însă comparând modul în care caută nod în papură altora, titlurile pe care le înșiră hulpav și gărgăunii de gen ”este un întreg metodologic” pe de o parte și producția intelectuală modestă, care amestecă idei extremiste cu o cercetare calitativă minoră, de cealaltă parte. E un exemplu clasic de concluzii pseudo-academice deja trase aflate în căutarea unor pseudo-fapte care să le confirme.

Paralela trasă de Mircea Toma între raportul produs de Baltasiu și raportul Academiei Sârbești care a incendiat situația din Kosovo este îndreptățită și ar trebui să pună pe gânduri moderatorii de televiziuni care invită pe Funar și C.V. Tudor să comenteze un asemenea raport. La așa autor, așa comentatori, totuși.

Dincolo de faptul că Baltasiu este doar încă un un caz în care orgoliul bate creierul, e grav că toacă bani publici pe prostii periculoase. Academia Română se face de râs lăsând astfel de personaje să defileze în spațiul public cu ștampila sa. Că e vedetă pe site-urile fasciste, e treaba privată a lui Baltasiu. Dar e director la un institut al Academiei Române și pe banii mei.

Până la urmă, întrebarea foarte serioasă cu care rămânem este cea pusă de Agenția de Monitorizare a Presei: își asumă Academia Română raportul pseudo-științific produs de Radu Baltasiu și ideile fasciste ale acestui director al unui institut subordonat Academiei?

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Comentarii:

  1. Dedalus spune:

    Si eu am avut de-a face cu alde “Gica Contra”- oameni care sunt impotriva la orice, orice ai face si orice ai spune.

    Pentru astfel de oameni viata e ca un fel de proces penal, in care se apara intr-una si apara si idei, bune sau rele cu o fervoare bolnava.

    Indraznesc sa spun, pe baza tristei mele experiente, ca nu de ciber-fascism e vorba aici.

    Sunt doar oameni care o boala sociala, o inadaptare. Se refugiaza in reguli excesiv de rigide pentru ca nu se pot adapta ratiunii sociale.

    Ei ar trebui vindecati, nu criticati. Dar nimeni nu este din pacate suficient de interesat ca sa ii care la un psiholog (nu la un psihiatru!).

    Singura cale pe care eu am gasit-o cu asemenea personaje este imensa (si sfanta, itnr-adevar…) rabdare. Este imposibil sa ii convingi de ceva, orice argunment va fi disecat si contradisecat, vor raspunde cu generalitati sau cu acuze nefondate, vor critica si se vor opune in toate felurile imaginabile. Nu urmaresc ceva anume, un scop, ci doar isi satisfac refularea generata de imposibilitatea de a avea relatii sociale normale.

    Repet, sunt oameni bolnavi.

    • andrei spune:

      Ce mi se pare foarte grav este alegatia cum ca, daca e finantat din bani publici, cineva nu are voie sa te contrazica! Nici comunistii nu lansau astfel de ineptii in anii de dupa ‘obsedantul deceniu”, anii `50! E grav, e foarte grav, mai ales ca finantarea din bani publici nu inseamna ca institutia respectiva trebuie sa dea dreptate oricarui finantator. Si hotii, finanteaza puscariile si totusi…

      • Viorel spune:

        Problema nu e pare a fi deloc faptul ca ii contrazice pe altii, acesta ar fi un lucru foarte bun, de obicei cercetatorii bugetari se retrag cat pot din spatiul public. Problema e ca lanseaza ineptii, cretinisme si manipulari si ii face de ras pe cercetatorii care isi fac treaba si care sunt atat de sfielnici. Dl Ghinea are dreptate sa rada de el.

        Ceea ce mi se pare insa foarte ingrijorator este faptul ca sociologii din alte institute accepta astfel de cretinisme care se resfrang direct asupra lor personal si asupra cercetarii sociologice romanesti.

        Altfel, vezi ca si tu Andrei sponsorizezi prostia, intre subiect si predicat nu se pune virgula NICIODATA.

        • andrei spune:

          Multumesc ca mi-ai atras atentia pentru o scapare! Grav este insa atunci cand imi atribui continuitate in astfel de scapari! In alta ordine de idei, ce-i aia nationalism! Eu cam stiu ce este, dar vad ca Dv. aplicati aceasta formula atunci cand nu va convne ceva. Sunt cateva clisee “explicativa”, cam cum e recursul la Bunul Dumnezeu, atrunci cand ne aflam in impas argumentativ. Aceste clisee sunt: fascism, nationalism(e o diferenta intre ele-mare de tot!), bani publici(eu am voie sa spun prostii pentru ca sunt pe banii mei sau in interesul finantatorului “privat”, ala insa nu- el trebuie sa spuna ce spun eu!), Si o intrebare, daca esti estorcat, atacat- sau se fura din bani publici- te aperi sau nu!? Daca te aperi esti individualist, pentru ca nu ii dai si escrocului ceva din ceea ce produci! Imperiile de prada inca mai functioneaza, iar povestea cu Cain si Abel nu a fost inventata de romani. In rest, ca pe maidan: te lovesc si-ti iau bucata de paine pentru ca eu sunt in gasca cu cel mai puternic. Si mai e un lucru: cat de “public” este gestul unuia care lucreaza in “privat”, de unde isi castiga existenta de zi cu zi. Cineva prin veacul XVIII spunea ca cel care este salariat undeva si isi castiga existenta-unde are obligatii fata de cel ce il plateste-, este intr-o activitate privata, dar, ca cetatean poate sa puna in dicutie “publica” servitutile pe care le suporta in viata privata. Distinctia intre “profesie” si “cetatean” este capitala. Din profesie traiesc, conditionat social si material, ca si cetatean, sunt liber sa ma exprim. Asta daca discutam numai in coordonate economico-politice, daca deci excludem dimensiunea antropo- teologica. Acum, Dl. Ghinea se exprima ca salariat sau ca cetatean. Ca salariat e obligat sa aiba o “credinta”, cea ceruta de patron, ca cetatean, ar putea fi liber, daca nu ii e frica sa faca foamea. Asta este felahizarea asa-ziselor demiocratii!( sa nu uitam ca si comunismul a venit la putere ca “democratie populara”- formula pleonasmica le apartine!).

          • rostopasca spune:

            @andrei
            pari un om care citeste si gindeste. esti sigur asta ai vrut sa spui cind afirmi:

            ???!!!
            adica un patron te poate obliga sa crezi in fascism, socialism, capitalism, hotie, onanie sau mai stiu eu ce? dar ce, esti un limax uman?

          • rostopasca spune:

            citatul din @andrei vad ca lipseste din postarea anterioara:
            “Ca salariat e obligat sa aiba o “credinta”, cea ceruta de patron, ca cetatean, ar putea fi liber, daca nu ii e frica sa faca foamea”
            mi se pare teribil sa sustii asa ceva. infricosator. 1984.

      • Comunistii au desfiinta Academia Romana si au infiintat in loc Academia Republicii Populare Romane. Care apoi a revenit la numele initial. Intrebare: Academia actuala e Academia Romana sau Academia RPR?

        Sa va raspund direct: Baltasiu are dreptul sa produca prostii pe bani publici si o si face. Eu am dreptul sa exprima opinia ca e inacceptabil ca o instituie publica sa finanteze prostii extremiste. Ceea ce si fac. Care e problema?

        Intr-o democratie normala la cap, nu ai extremisti la Academie platiti de la buget si ONG-isti ca mine si ca Mircea Toma care apara valorile democratice. Ar fi un exercitiu de minima igiena a unei democratii sa-i lase pe fascisti sa se ia de barba cu protopopii catolici pe banii lor.

        • Radu D.L. Popescu spune:

          Domnule Ghinea, zic si io una, din experienta mea. Nimic nu e intamplator pe lume. Deci, ala din Academie impreuna cu gasca lui, nu fac din prostie ceea ce fac. Si nici din dragoste de tara.

        • Gogu spune:

          Ceea ce totusi nu faci, domnu’ Ghinea (scuze ca intorc propriul mod de abordare “impotriva” matale) e ca nu substantiezi acuzatia de fascism impotriva omului la care te referi. I-ai lipit o eticheta in titlu, dar nu te deranjezi sa argumentezi, ceea ce inseamna (cel putin) lipsa de respect fata de cititori. Unde si prin ce e fascist raportul, cum si de ce e fascist autorul? Ca altfel mi se pare ca, dincolo de discutia despre relavanta cercetarii (sau despre lipsa acesteia) ceea ce faci matale e sa muti frustrarile si razboiul dintre doua gasti (of, gastile astea si mancatoria dintre ele, boala dintotdeauna a intelectualilor romani) intr-un spatiu public…

    • casazicasa spune:

      Domnule Ghinea,

      Sa va dau si eu un feedback, ca doar (si) de-asta v-ati produs public cu pozitia dvs:

      1) Va dau dreptate ca dl Baltasiu abuzeaza de egida Academiei. Academia ar trebui sa dea standardele, ora exacta in cultura. Pe urma poate sa vina si dl Baltasiu, ca si multi altii, cu povesti mai mult sau mai putin deviante (de la standarde). Dar nu (neaparat) pe bani publici; aici iar va dau dreptate. Iar devierea de la standarde nu este obligatoriu un pacat, nici macar cand ia forme contestabile. In sine, este chiar necesara, altfel ajungem ca subiectii cercetarii dlui Baltasiu.

      2) Nu ati justificat eticheta de fascist aplicata dlui Baltasiu. V-ati inflamat cam tare si ati uitat sa demonstrati asta. Metodologic, vorba sa fie, va plasati in acelasi registru cu dl Baltasiu: aceeasi abordare polemist-pamfletoida.

      3) Nationalismul nu este rau de plano. Iar romanii care traiesc in HR si CV chiar au o problema. Bagatelizand si ascunzand sub pres problema asta, ajungem la discursuri paralele in lumi paralele. Dar poate ca veti admite ca romanii aceia au o problema reala si ca, intr-o zi, o veti defini in termenii dvs si veti furniza si solutiile dvs.

      In fine, gruparea dlui Badescu este mai numeroasa decat se vede aici – reprezentata de dl Baltasiu – si (iar va dau un pic de dreptate) este nociva in multe privinte. Dar activismul lor este legitimat de lipsa oricarei pozitii alternative in chestiune. Iar chestiunea de fond este problema nationala ramasa nerezolvata in aceasta parte a Europei, pe care dvs constat ca preferati sa o ignorati. Nu agreez pozitia grupului Badescu, dar gasesc ca, in imprejurarile date, este mai bine cu rau decat fara rau. Si, ca sa inchei, gasesc o vina mai marunta celor din grupul Badescu pentru faptul ca problema nationala a ajuns pe mana lor si doar a lor.

      Sper sa va simtiti cat de cat miscat si cat mai putin tusat de consideratiile mele. Cu respect etc. etc.

  2. andrei spune:

    Domnule, eu nu inteleg unde este “fascismul”, in toata aceasta diferenta de opinii!? Mai curand cred ca utilizarea unor astfel de calificative, intr-o astfel de discutie, aduce cu anii `50 cand, imi amintesc, pentru orice diferenta de opinie erai calificat “burghez”, “vandut imperialismului american” si chiar fascist. Apoi nu inteleg ce legatura este intre cele sustinute de preopinenti si Mussolini, ca despre hitlerism nu poate fi vorba, cred!

    • Sorin spune:

      La aplicat stampile, martorii lui Soros sunt experti (asta ca replica la martorii lui Badescu). Stimate dle Ghinea, parca am citit un articol de infierare din “Scanteia”, varianta Silviu Brucan. Si nu pot sa cred ca se poate confunda un blogger zurbagiu cu un studiu al Academiei. Intre “fascistul” Roncea si autorul acestor randuri, diferenta este minora. Imi permiteti sa va fac bolsevic, d-le Ghinea? Pentru ca “argumentele” dvs. intr-acolo merg. Reusiti sa introduceti problema nationala in zonele cele mai imunde (Vadim Tudor, Funar etc), pentru ca sa va sprijiniti teoriile globaliste neoconservatoare (care au inlocuit internationalismul proletar). Si astfel zona de firesc national dispare, pentru ca orice se spune in favoarea romanitatii devine contraindicat. Daca nu are stampila “Soros” – acest nou Trotki al luptei impotriva natiunilor -, orice studiu are mari sanse ca sa fie blamabil. Ce iese din ordinea neoliberala, este tocat de masina propagandistica Tismaneanu&comp. S-a ajuns atat de departe, incat si daca admiri o femeie frumoasa in costum popular sa fii un potential “fascist” iar ciorba de stevie sa fie considerata un element legionar.
      Ilie Badescu, fata de autorul Ghinea, chiar este un om de stiinta la locul lui, un carturar serios, care a scris studii interesante, langa un articlier de ocazie, ideologizat la maximum. Cred ca nici un sfert dintre cei care citesc acest articol nu au auzit de el, pentru ca are alte preocupari (academice, i compris), care nu fac fata dezlantuirii de ideologie pura si simplista a aripii globaliste care a acaparat spatiul ideilor pe la noi. Dl. Ghinea este o vedeta de circumstanta, pentru ca la noi Simona Senzual si Bahmutanu i-au luat locul Anei Aslan sau Cellei Delavrancea. Asta este lumea in care traim, dar nu ne obligati, dle Ghinea, sa ne si placa.

  3. victor L spune:

    Dureros este ca pe la Academie Baltasiu nu e singular.

    • t spune:

      si mai dureros e ca, pe lînga academie, exemplarele de genul Baltasiu produc “stiinta” pe aceeasi banda a nationalismului ante- si interbelic si in universitati. iar astia din universitati mi se par chiar mai periculosi pentru ca impun sabloane interpretative viitorilor profesori din scolile patriei…

      • andrei spune:

        Cum adica “ante-” si “inter”-belic? “Ante” belic nu ne duce in “inter”-belic? Daca tot atatea stii despre acel “nationalism” ne-am lamurit!

  4. saureign spune:

    Din pacate, in comunitatea stiintifica romaneasca vor exista in permanenta oameni dispusi sa propage teze fasciste. Asta e boala de care nu vom scapa: se va gasi totdeauna cate o minte mai citita, care sa justifice cumva ca romanii sunt buricu’ pamantului. Formatorii acestora trebuie tratati.

  5. Mircea Lutic spune:

    Super articol.
    Romania are nevoi de asa ceva.
    Vorbesc f. serios.
    Astfel de articole i-ar mai pune la locul lor pe toti vanturatorii de vorbe “academice” si ar aduce in fata oameni mai seriosi. Inclusiv in politica.
    Cele mai calde multumiri!

  6. Liviu spune:

    Domnule Cristian Ghinea. A vorbi din doru’ lenii este foarte usor. Este foarte usor sa preluati cateva paragrafe dintrun text si sa va bateti joc de ele.
    Dupa ce o sa stati cateva luni (ani) pe aceste meleaguri sa aveti tupeul sa criticati un lucru facut de cineva. Sunteti un dobitoc care are doar papagalul mare si atat. Ce studii ati facut referitoare la romanii din Harghita si Covsna? Ce metodologii ati aplicat la meniurile din baruri cu texte exclusive in limba maghiara sau cand barmanita va zice nota de plata cu ajutorul unui calculator pentru ca nu stie sa spuna in romana 23?
    Sunteti unul dintre cretinii care, alaturi de Mircea Toma si multe specimenii, nu dati doi bani pe ceea ce inseamna romanism. Este de o remarcabila gretosenie ca o persoana care tine un speach la conmgresul PPMT (partidul lui Tokes) alaturi de extremistii maghiari ai tarii – si unde s-a vorbit despre autonomia asa-zisului tinut secuiesc -, acea persoana, sa critice un studiu realizat de un profesor universitar care a venit pe aceste meleaguri.
    A vorbi de la Bucuresti, din fata unuio calculator este foarte usor. A veni si a sta aici este greu. De aceea va doresc sa luati intai o gura din apa scarbita a Dambovitei si abia dupa aceea sa va dati cu parerea asupra unui subiect despre care nu stiti nici macar cat stie un copil de 4 ani despre integrale duble.

    • Gata, ati aparut? V-ati mobilizat greu, domle!

      Ei, lasati, daca v-a traumatizat chelnerita care nu stia romana, il trimite Academia RPR pe prof. univ. dr. Baltasiu in cercetare sociala sa-i dea un cap in gura respectivei. Si ii trage o metodologie neointerpretativa gustiana de aplicat la meniurile in maghiara de nu se vede.

      Cum de sunteti toti atit de amuzanti?

      CG

  7. Tiberiu Cazacioc spune:

    Salut,

    Foarte bine ca raspundeti domnilor respectivi, patronati de dl. Baltasiu. Desi asta cere eforturi, resurse, rabdare. Iar contra-opinentii nu folosesc decat pamflete, ca arma intelectuala. In nici un caz ei nu cunosc si nu folosesc canoanele academice ale cercetarii. Alunecand pe populisme de nisa, multi naivi se ataseaza curentului. Sa nu le pilngem romanilor soarta, mai mult decat nu si-o pling ei. Si mai ales, sa nu ii credem pe cei care, politicieni fiind, fac zarva, ridica false probleme, cind din teren sunt putine semnale de activism civic, rational, constructiv si pozitiv.

  8. Radu Florescu spune:

    Domnule Ghinea, nu stiu cine sunt domnii Roncea si Baltasiu si nu stiu nici cine sunteti dumneavoastra. V-am vazut si auzit exprimandu-va in spatiul public si v-am perceput ca pe un activist din societatea civila care isi da cu parerea in foarte multe chestiuni. Daca aveti autoritate si competenta in domeniile respective nu m-am lamurit si de aceea nu inteleg de pe ce pozitii puneti diverse etichete (fascist, nationalist, etc.), faceti evaluari asupra competentelor profesionale si stiintifice aducand ca argument, intre altele, opiniile altor persoane foarte calificate in domeniul sociologic precum Mircea Toma, folositi expresii jignitoare sau batjocoritoare fara nici o justificare aparenta (haita, martorii lui Badescu, dragilor, Speedy Gonzales, etc. ), va raportati la niste clisee a caror provenienta si explicatie nu le cunosteti sau oricum nu le explicati (aripa Ilie Badescu; sunt convins ca nu stiti cine este Ilie Badescu, ca nu i-ati citit vreo carte si ca nu cunosteti raporturile existente dintre persoanele la care va referiti i „maestrul” in cauza, ci ati preluat fara nici o analiza niste clisee foarte vechi care nici nu mai sunt valabile astazi) si va permiteti sa batjocoriti public diverse opinii si evaluari stiintifice. Repet, poate ca sunteti o mare autoritate in domeniile la care faceti referire in acest articol, dar eu, spre rusinea mea, nu va cunosc decat ca pe o persoana care isi da cu parerea foarte des, in diverse probleme. Ceea ce are dreptul sa faca oricine intr-o tara libera. Insa autoritatea morala si profesionala a parerilor exprimate nu se dobandeste prin simple vorbe rostite cat mai des, iar aceasta, daca exista, trebuie sa fie si recunoscuta de societate. De aceea va rog sa ma ajutati sa inteleg valoarea si greutatea afirmatiilor dumneavostra prin raportare la competentele si expertiza in aceste domenii, cerandu-mi totodata scuze pentru indrazneala de a nu va crede pe cuvant de onoare. Altfel, ca orice cetatean al acestei tari, va puteti exprima liber si puteti spune orice, evident. Important, pentru credibilitatea demersului, este de pe ce pozitii faceti toate aceste aprecieri. Si tot pentru credibilitate, fiindca sunteti foarte activ in spatiul public, poate ne puteti dezvalui din ce surse va castigati existenta. Vorba americanului, „what do you do for living?”, acesta considerand ca raspunsul la intrebare este relevant pentru a intelege cu cine ai de-a face. Oricum, fara sa cunosc multe dintre informatiile relevante pentru a face o apreciere in cunostinta de cauza asupra subiectelor in discutie, simpla citire a articolului imi arata ca acesta este scris pentru apararea unor cauze si interese proprii (personale sau de grup) si face sa transpara adversitati, resentimente si chiar frustrari neexprimate.
    In orice caz, as considera necesar sa mai lamuriti si cateva aspecte punctuale:
    1. de ce nu ati crezut ca este cazul sa explicati eticheta de „fascist”, aratand comportamentele concrete ale persoanelor la care faceti referire, care se incadreaza in definitia acestui termen;
    2. ce intelegeti mai exact prin „nationalist”, care sunt aspectele negative ale acestui atribut si cum se reflecta acestea in mod concret in comportamentele sau opiniile persoanelor „acuzate”
    3. considerati ca un raport pseudo-stiintific se poate critica in mod serios printr-un articol bascalios, fara nici o rigoare stiintifica si scris de o persoana fara calificare, sau printr-um material riguros stiintific redactat de profesionisti?
    Ca o concluzie, poate aveti dreptate, dar bascalia nu tine loc de argument si de rigoare profesionala. Deocamdata acestea lipsesc, iar articolul (foarte dezlanat, dealtfel) pare ca este adresat celor care nu stiu despre ce ar putea fi vorba si sunt dispusi sa va creada pe cuvant. Deocamdata atat!

    p.s. citind articolul mi-a fost cu greu sa scriu acest comentariu pe un ton civilizat pe care nu consider ca il meritati; am facut-o pentru cititori

    • Domle, va raspunsesem, dar vad ca s-a pierdut.

      Reiau pe scurt ideea

      eu sint un scirta-scirta pe hirtie, fara merite, ok, nu-i bai.

      Dar fiid dvs un om atat de serios incit vorbiti politicos doar cand va abtineti, sunt sigur ca ne puteti explica asa pe intelesul nostru ce metodologie exact a folost dl Baltasiu.

      Ca vrem sa-l exportam, are omul niste interpretari brici si o metodologie in premiera, va avea la citari ISI cit toata academia la un loc. hai, explicati-ne cum a lucrat, va rugam frumos!

      • Radu Florescu spune:

        Nu sunt un specialist in domeniu, calificat pentru a face aprecieri valide stiintific, legate de competentele domnului de la Academie. Ceea ce este insa foarte sigur si cred ca am capacitatea necesara de a aprecia, este ca nici dumneavostra nu aveti nici cunostintele si nici autoritatea stiintifica necesara. Ce ar insemna ca noi doi sa intram intr-o disputa asupra relevantei stiintifice a unui text care se pretinde a avea acesta natura (va rog sa observati rezerva mea)? Dandu-ne cu parerea am da dovada de seriozitate? Pentru a pune in discutie un profesor universitar doctor si director al unui institut al Academiei, pe care subliniez ca nu il cunosc (ca activitate, ca persoana nici atat), trebuie ca aceasta discutie sa se poarte intre persoane care au cel putin acelasi nivel de autoritate, fiind necesare totodata mai multe pareri, fiindca si in lumea stiintifica pot exista opinii si abordari foarte diferite. Din cate am inteles dumneavostra nu criticati opiniile experimate in acel raport, ci ii contestati insusi caracterul sau stiintific.
        Repet, fara sa pot face nici o evaluare, insa cu siguranta rationamentele de tipul “la OTV se uita mai multi oameni, deci este un post mai bun si mai valoros decat TVR Cultural”, sa zicem, sunt cel putin puerile. Ce vreti sa comparati si sa apreciati? Cate articole ISI are domnul respectiv publicate? Daca raportul respectiv trece “testul stiintific” sau nu? Cine poate face astfel de evaluari (nu spun ca nu se pot face, dar nu de catre oricine)? As aprecia daca v-ati retrage, cel putin pana cand vor aparea evaluari consistente si profesionale, din rolul de expert in sociologie. Daca intuiti (fiindca evaluarile dumneavoastra daca se vor dovedi corecte, nu sunt la acest moment decat eventual simple intuitii, in lipsa expertizei necesare) ca domnul despre care vorbiti este inconsistent d.p.d.v. stiintific si ca titlurile sale sunt nejustificate, aveti nu numai dreptul, dar chiar si datoria de a provoca o evaluare a persoanei respective, asumandu-va inclusiv riscurile aferente legate, intre altele, de posibila invinuire legata de atingerea adusa onoarei si demnitatii. Dar pana atunci, daca doriti sa dati dovada de credibilitate si seriozitate, cred ca trebuie sa va abtineti de la a mai face aprecieri personale in chestiuni care presupun un anumit nivel de competenta stiintifica. Eu tot vreau sa cred ca sunteti sincer in demersul dumneavoastra si nu doriti sa desfiintati o persoana si un raport, doar fiindca nu sunteti de acord cu continutul acestuia care este contrar opiniilor si valorilor pe care le promovati.
        Dar eu v-am ridicat si alte probleme in comentariul meu, cred ca destul de serioase, si la ele asteptam un raspuns. Vad insa ca va place sa raspundeti la tot felul de chestiuni lipsite de consistenta, parand a avea chiar un anumit tip de satisfactie in a intra in dialog cu astfel de comentatori.

        • morometele spune:

          nea florescule, ce te mai ascunzi dupa visin. ai impresia ca e nevoie de titluri academice sa observi ca nea’ metodologu’ a frecat menta prin harcov si a prezentat asta ca pe un studiu. nu te-ai saturat bre de flatulentele gongorice ale cacademicienilor de talia baltasiu? sau si matale ai fo’ cateva hartii la mana?

  9. anonymus spune:

    Dar poate ne vorbeste domnul Ghinea despre “studiul” pe tema Parteneriatului Estic – cazul R. Moldova, unde a luat cateva zeci de mii de euro pentru o mizerie de insailare de articole de pe diverse site-uri. De acelea de ce nu spuneti nimic, domnule?
    Materialul acela facea de rusine si un licean.

    • va vorbesc cu mare placere, stimabile.

      Cred ca la asta va referiti:

      http://www.crpe.ro/eng/library/files/pm_13_moldova__eastern_partnership_en.pdf

      A fost de mare impact la vremea respectiva si l-a propulsat pe ca-autorul meu sa lucreze la cel mai mare think-tank din Bruxelles. Evident, nu a costat zeci de mii, ar fi fost dragut, dar nu.

      In schimb, l-am vazut fluturat de europarlamentari de prin alte tari tot la Bruxelles si citat intens pe la Chisinau la vremea respectiva.

      Sunt sigur ca un asemenea impact va avea in Europa si studiul lui Baltasiu, doar e de la Academie, nu? Va oferiti dvs sa ne explicati metodologia?

  10. Bogdan spune:

    Totusi a ataca omul (Baltasiu) pentru a masca recunoscute erori de interpretare (“asta am primit-asta am publicat” e infantil) a unui raport care porneste de la o concluzie pe care incerca a o acredita prin date trunchiate e cel putin ne-profesionist. E clar ca ideile personajului sunt departe de standardele intelectuale europene, as spune chiar cele nationale, dar nu au relevanta pentru a valida un penibil studiu al colegei – aici va contrazic: singurul ei MERIT e ca o cheama Silaghi . Din punct de vedere sociologic studiul e nul. Va pot aduce zeci de argumente dar ar fi in afara discutiei – nu discutam studiul ci modul jenant cu care aparati “colega”. Veniti cu argumente care sa sutina munca temeinica si logica solida a interpretarilor nu denigrati criticii. Deoarece procedand astfel va calificati singur (nu trebuie sa mai explic cum) unor cititori cat de cat avizati. Dar probabil nu pentru ei este articolul .

    • I see, raportul Claudiei este problema.

      Recunoscute de cine? ha ha

      Serios, stimabile, mai simplu decat in articol nu as putea sa reexplic, deci va invit serios sa refaceti cercetarea (e simplu, 50 de cereri de informatii, 3 saptamini de lucru pe tabele, hadeti, ca poate oricine). daca va iese o rata de absolvire cu diploma serios mai mare, va dau o bere. k?

      • Bogdan spune:

        Amuzant si in nota lipsei de profesionalism. A extrapola datele de la mai putin de jumatate din institutiile de invatamant superior (mai ales la mult mai putin din numarul de studenti deoarece cele ce au raspuns sunt cu numarul mai mic de burse) si a prezenta cifrele ca o concluzie generala este o mare greseala metodologica chiar pentru un student de anul 1. Recunoasterea venea chiar din “articolul” produs unde se spune “asta am primit asta am publicat” – fara analiza , fara interpretare ? pe ce s-au dus spatamanile de munca pe care le clamati. E evident si din tonul de bascalie ca nu e locul unei discutii de idei. E vorbarie de Dorel la bere. PS nu beau bere ci doar vin asa ca berea consumati-o cu sustinatorii dumneavoastra de elita. Se cam vede despre ce elite vorbim din postarile lor. La buna vedere.

        • Lucid spune:

          “A extrapola datele de la mai putin de jumatate din institutiile de invatamant superior si a prezenta cifrele ca o concluzie generala este o mare greseala metodologica chiar pentru un student de anul 1″

          Nu mai spune.
          Problema ta numarul unu e ca habar n-ai ce inseamna matematica aplica (de inteles, oarecum, caci probabil ai studiat la uman sau ai copiat pe la examene). Concepte precum esantion, probabilitate sau distributie iti sunt total straine.

          Sa iti dau doar cateva exemple: se pot estima diverse caracteristici ale indivizilor (IQ, greutate, inaltime) dintr-o comunitate larga (tara, oras, etc), cu acuratete foarte mare, pornind chiar si de la esantioane mult mai reduse. Aproape 50% din institutiile de invatamant superior ar trebui sa fie mai mult decat suficiente in cazul de fata si orice om inteligent (nu e cazul tau) si cu ceva cunostinte de matematica (iarasi nu e cazul tau) poate vedea asta

          • Bogdan spune:

            Cu adevarat nu cunosti subiectul. Definirea esantionului este esentiala si nu poate fi facuta pe criteriul ” cine raspunde il includ cine nu – nu ” Tot ceea ce spui denota o necunoastere completa a subiectului. Fara esantion reprezentativ nu am consistenta statistica si evident cu atat mai putin legitimitatea unor concluzii. Ori tocmai aici a fost reprosul, inteleg, la articolul “colegei” – concluzii bazate pe un esantion necontrolat/nereprezentativ si un construct deficitar (orienta respondentul). Restul insailarii scolaresti nu merita comentat, e probabil pentru modul semidoct de abordare a tematicii de catre domnul Ghinea si echipa sa de zgomot. Tocmai ca subiectul e articolul “colegei”. Suparat ca au fost demolate bazele “stiintifice” ale “operei stiintifice” produse de “colega” autorul sare sa loveasca si sa eticheteze pe toata lume ce pare a fi impotriva. Probabil ceva finantari pe la ONG s-ar fi rarit daca ar fi fost dovedita subtirimea “operelor”. Cat despre etichetarea de fascisti – nu face decat sa confirme profilul jos al autorului. Etichetarea respectiva (cum se califica cineva ca fascist ? si cand devine nazist ? se pare ca autorul are un simt special) este ridicola si utilizata, in general, de oameni cu saracie intelectuala pentru, cred ei, a ingropa definitiv adversarul. Devin doar ei nefrecventabili in zona intelectuala. Trist ca mod de sustinere a unor idei ce poate sunt corecte in substanta.

      • Radu Florescu spune:

        Cred ca daca ati putea renunta la tonul bascalios ati putea deveni mai credibil, daca ni si mai civilizat. Si apoi, nu raportul colegei dumneavostra era chestiunea principala in discutie?!

  11. Ciprian spune:

    D-l Ghinea, sa inteleg ca Gusti este (sau a fost si el) fascist? Sincer, din articol nu am inteles prea mult, decat ca sunt unii care te enerveaza (niste ‘vechi’ si ‘noi”, comunisti-securisti, desi si tu pari din aceeasi categorie, un fel de “neo”), pe care hodoronc-tronc ii faci fascisti!

    • pt toti cei cu dileme fata de eticheta de fascism, va invit sa dati o tura prin locurile in care Baltasiu et co bintuie netul, de gen site-ul lui Victor Roncea sau asa zisa agentie de stiri Romanian Global News.

      Veti vedea acolo ca baietii practica intoleranta, rasismul si ortodoxismul la greu. Evrei, unguri, homosexuali – toti sint vinati sistematic. Prin organizarea de tip haita / trupa de soc sunt exact ca fascistii vechi.

      Doar ca ei sunt patetici si doar pe net, de unde termenul pe care vreau sa-l brevetez de ciber-fascisti. Acest raspuns este pt toti cei care ma acuza ca nu am argumentat eticheta de `fascist`, pe care o mentin.

      Asta plecand de la prezumtia de buna credinta ca nu stiti acele haznale ale netului romanesc. Ceea ce ma indoiesc de fapt, daca vad cum schimba comentatorii aici numele dar ramine acelasi IP.

      Din pacate, foarte curind va trebui sa ma retrag si sa las moderarea colegilor de la Hotnews si nici nu voi mai putea raspunde. Probabil va mai urma un val de calomnii, rog cititorii onesti sa ia cu beneficiu de inventar afirmatiile care se fac: ciber-fascistii au timp liber, noi mai trebuie sa si muncim.

      Toate bune.

      • Radu Florescu spune:

        Este foarte clara si expertiza dumneavoastra legata de fascism. Mie mi-ar fi rusine sa scriu asa ceva. Cu atat mai mult cu cat ma mai si stie lumea. Cum as putea sa mai dau ochii cu o persoana care are un nivel cultural decent dupa ce as fi redefinit intr-un mod atat de original si de cuprinzator, fascismul?! Imi cer scuze, dar v-am creditat, in mod gresit evident, cu un nivel de cultura, informare si buna-credinta, prea ridicat.
        Din pacate trebuie sa ne consumam timpul si raspunzand semidoctilor si impostorilor, fiindca in societatea noastra, atat de bulversata d.p.d.v. al valorilor si al competentelor, astfel de personaje formeaza, in mare parte, opinia publica. In rest, ca sa fiu in ton cu articolul si opiniile exprimate de autor, va doresc sa munciti cu spor sperand ca astfel veti deveni liber (de prejudecati)!

  12. Alex spune:

    Sunt de acord ca sunt multi aberanti ca Roncea&Co. Sunt de acord ca nu ar trebui sa o faca vreodata din banii nostri.
    Dar ce e “fascist” in toata treaba asta?

  13. ion spune:

    Stimate domnule autor,

    Nu ma pot pronunta asupra textului/ideilor respectivului academician. Si nici asupra pesoanei academicianului. Nu am suficiente date legate de nici una.

    In schimb as dori sa fac unele remarci la adresa textului dumneavoastra:

    1. Incurcati fascismul cu nationalismul. Lucruri total diferite. Șade rusine pentru un ditamai absolventul de London. School of …

    2. Argumentum ad personam chiar din primele randuri ale articolului mi se pare a fi o reusita jurnalistica. Va felicit.

    3. Desi am citit tot articolul nu mi-am dat seama de un lucru: studiul e corect au ba? e adevarat ce zice omu’? Sunt valide concluziile? Poate incercati sa ne lamuriti….

    4. Desi am tot cautat … n-am gasit valoarea adaugata a acestui text. Poate mi-s prost au orb. Ma ajutati si in acest sens?

    Daca imi permiteti un sfat … nu mai incercati sa simulati umorul in textele dumneavoastra. Nu va iese.

    Multumesc anticipat pentru un eventual raspuns. Si pentru lamuriri.

    Ion

    • Stimate domnule Ion,

      Va raspund cu placere. Dar la ce mai exact?

      poate doar la punctul 3: daca nu v-ati prins din prima, studiul lui Baltasiu este o gluma pseudo-stiintifica, explica grandoman. Acum e mai clar?

      • ion spune:

        Eu m-am prins ca studiul e un fel de “compunere cu cuvinte frumoase” …

        Intrebam daca e adevarat ce sustine omul in studiu … adica e sau nu o problema cu comunitatea romaneasca in judetele Harghita si Covasna?

        In plus… vazand comentariul lui Ionel mi se adevereste o temere. Daca dumenavoastra incurcati fascismul cu nationalismul si oameni nepregatiti ca Ionel va iau drept guru… ajungem sa nu mai stim despre ce vorbim. Fascistii sunt ceva, nationalistii altceva.

        In rest imi place cum evitati discutia… :)

    • Ina spune:

      ” Incurcati fascismul cu nationalismul. Lucruri total diferite.”
      Intradevar, extrem de diferite, chiar nu au absolut nicio legatura: “Fascism is a radical authoritarian nationalist political ideology.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Fascism)

  14. ion spune:

    N-am citit tot si nici pe cel ce face obiectul articolului nu-l cunosc. Dupa o simpla cautare pe net si youtube acest Radu Baltasiu pare a fi un patriot un om care mai crede in unificarea tarii, in natiunea română. Cred ca locul domnului Ghinea este la KriticAtaK nu la Hotnews.

    • patriot, patriot, dar si patriotii trebuie sa fie capabili sa explice simplu o metodologie, nu?

      sau se da dispensa de patriotism?

      • Domne’ patriotismul e o chestie asa de suferinta interioara… care nu poate avea concluzii gresite! Acu’ daca esti si patriot si ‘academician’ e clar… orice scoti din burta e litera de intelepciune!!

  15. rollaroundinagony spune:

    Nu stiu in ce balta pescuieste dl. Ghinea. Insa articolul e bun. Doctorii aia in stiinte sunt cu vaca… de altfel geme tara de diplome, titluri, pompoane si fasoane, mastere si doctorate, insa cam atat, prin camara bate vantul….In Peripetiile bravului soldat Svejk, un cadet isi facuse o lista cu cartile ce intentiona sa le scrie. Avea doar titlurile cand l-a apucat durerea de burta. Cam pe acolo si academicienii astia.

  16. Radu D.L. Popescu spune:

    Ohoho, nu citisem pana jos, mama, ce de romani verzi pe-aici!

  17. dusu spune:

    ashtept sa vad ce raspunde acad.haiduc!!!?
    prin 96,am avut o treaba in satul Hoghizi,Mures.sat ruminesc cu citeva familii de unguri care vorbeau si ele rumineste,astfel mi a fost prezentat de gazda mea,un tzaran mai rasarit.seara la un pahar de vorba,atingem subiectul-ievenimentele de la Tg mures-(daca atzi uitat,ca aista nu se aniverseaza ca mineriadele??)spune gazda:intr o zi,apare la primarie un domn(inseamna om din afara satului)care impreuna cu secretarul primarie,intra din casa in casa si le cere oamenilor:miine dimineatza sa va prezentatzi in fatza primariei,unde va ashteapta nishte autobuse.sa va luatzi furci,topoare cu voi,ca ungurii ii omoara pe rumini in Mures!

    • D spune:

      @Dusu,
      Am avut o experienţă similară la Ibăneşti, am petrecut o vară în zona Ghurghiu, Ibăneşti, Glăjărie, Caşva..mobilizarea comunităţilor s-a făcut de către preot şi politicieni radicali.

      Referitor la cercetarea sociologică şi articol am observat totuşi oameni competenţi ( Dumitru Sandu de exemplu) calitatea studiilor făcute de Fundatia Soros( aici sunt sigur că există o mulţime de critici..care văd în aceste studii nişte ameninţări..nu intru în detaliu, dar majoritatea redau o realitate nu tocmai digerabilă ).
      Referitor la studiul dl Baltasiu, e la nivelul unui studiu din secolul XIX. Nu ştiu dar pe aici pe unde sunt, cercetarea e un lucru serios http://www.cerium.ca/ de la resursele alocate la calitatea lucrărilor. De fapt un an şi jumătate m-am implicat în subiecte de la distanţă şi îmi pare că la prima impresie, organizarea e o problemă care trebuie adresată în urgenţă, există un gen de autosuficienţă şi o lipsă de competenţe vizibilă(de la concepte, la metodologii, viziune, resurse). Ca şi exemplu, aş menţiona de exemplu structurarea slabă în informaţii a site-urilor în mediul online(e întradevăr greu să pui ceva în virtual dacă lipseşte conţinutul). Lipsa de conţinut (generată de lipsa de cunoştinţe) e o problemă.

      • dusu spune:

        ce bine ar fi fost,daca aceste fapte ar fi fost cercetate si acei instigatori adushi in fatza judecatzii!!nu sint de meserie,dar cred ca e instigare la crima.
        intzeleg totushi ca acolo in romanica lucrurili stau exact pe dos;altfel acel stat n ar exista

  18. Ionel spune:

    Prima data, cand am citit termenul de “ciber-fasciști” am fost putin derutat, oare ce vrea sa spuna dl. Ghinea? Dar comentariile postate de Ion, Bogdan, anonymus – si vor mai fi si altii – justifica perfect perfect termenul de “ciber-fasciști”. De fapt, e plin de ei si pe forumuri si in societate si la televizor si peste tot. Din pacate, evolutiile europene nu fac decat sa le dea apa la moara…

    • dusu spune:

      da,si in ieuropa s au resuscitat;trebuie sa acceptam ca au totushi o clasa in plus.
      eu ma intrebam daca dl Ghinea vrea cu adevarat sa ia taurul de coarne sau e tinar si nu shtie ca statul in care traieshte e construit de baltasii si nu shtie in ce se baga

      • Radu D.L. Popescu spune:

        Bai frate, baga diacritice daca tot vrei sa fii calofil, daca nu, da-le draq de sh, tz, ca ma zgaraie pe retina!

        • dusu spune:

          no,lasa bre,sa vezi matale alfabetu mandarin!
          stiti;asta asa ca sa intru si io in rindu lumii de omanica,unu vorbeste ce putrezite is perele iara postacu replica ca ba nu, florile sint frumoase

  19. andrei spune:

    Lasati sa circule o confuzie, fapt ce arata ignoranta sau rea intentie. Directorul unui institut al Academiei nu este academician. “Director” e o functie, “academician” e un titlu. Directorul este numit, academicianul este ales. Cred ca este o confuzie lasata premeditat, pentru ca mai sunt academicieni ce lupta pentru o Academie libera, care sa nu fie aservita intereselor ONG-urilor asa-zis independente, din, n-asa, cum spunea Brucan, “societatea civila”. Daca ar fi ceva de discutat in ce priveste organizarea Academiei, alte teme ar fi prioritare! Altminteri, Academia are institute de cercetare, in care sunt cercetatori care nu sunt in mod obligatoriu academicieni, mai ales ca cei care au acest titlu sunt, unii dintre ei, deja la pensie. Nu cred ca Dl. Baltasiu este academician, dar este angajat al unui institut de cercetare al Academiei.

  20. AndreiaM spune:

    Bun, radem, radem dar… dl. Ghinea vorbeste de un reprezentant al unui institut al Academiei Romane, il aminteste pe dl. Ilie Badescu (de la Sociologie), pe d-nii CV Tudor, Funar de la PRM si d-na Lia Olguta Vasilescu de la PRM/PSD. Pentru cei care nu stiu, dl. Badescu a lansat “sociologic” prin anii ’70 conceptul de protocronism, teoria care a permis regimului Ceausescu sa ajusteze ideologia socialista la cea nationalist -socialista si inclusiv sa recupereze (partial) teze ale extremei dreptei romanesti din perioada interbelica. Si toate aceste convulsii ideologice doar pentru legitimarea dictaturii si a cultului personalitatii a lui Ceausescu. Dupa ’90 din ideologia nationalist -socialista, fara socialista a luat nastere PRM-ul (caci nu intalmplator dl. CV Tudor este presedinte si “maestru” al acestei formatiuni politice).
    Daca dupa ’20 de ani de la Revolutie mai vorbim de aceste fantome lansate in cariera acum ’40 de ani pe timpul unui alt regim politic pe care l-au slujit temeinic, instalate bine-mersi in Academia Romana, Universitatea Bucuresti si Parlamentul Romaniei / Parlamentul European, va dati seama cat de putin am mers inainte? Va dati seama ce balast caram dupa noi? Cu acesti oameni modernizam Romania? Acesti oameni “educa” / instruiesc tinerele generatii care nici nu mai au memoria efectiva a regimului comunist? Ma intreb de ce ne mai miram de criza valorilor si de moralitate din societatea romaneasca!

    • andrei spune:

      “Pentru cei care nu stiu” conceptul: protocronism, a fost lansat de distinsul carturar Edgar Papu, in cartea Clasicii nostri. Apoi conceptul a intrat in dezbatere publica. A starnit indignarea unor vechi cominternisti, ca Gogu-Radulescu, membru CPEx al PCR, care a si scris contra. Scriitori de talia lui Paul Anghel, au adus argumente in favoarea ideii. Cominternistii au folosit argumente ideologice, ca mai totdeauna. Cand spui:pentru cei care nu stiu, ar trebui sa stii! Ideea nu are nici o legatura cu cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu. Acest “cult”- de fapt Fuhrerprinzip-ul(puneti umlaut unde trebuie)- are o origine mai veche, mult mai veche decat crezi Dta. O trimitere mai apropiata poate fi in sec. XVIII, in vremea Iluminismului! Cei care au fost in favoarea conceptului nu erau pro- Ceausescu, ci cei care au fost contra, precum Gogu-Radulescu, membru de partid din ilegalitate, o fosila cominternista, aflata la cel mai inailt nivel in conducerea PCR. Ilie Badescu, dupa cate imi amintesc, a participat la dezbatere si a sustinut, ca si Edgar Papu, Paul Anghel, Mihai Ungheanu, valabilitatea conceptului in spatiul culturii, unde a si fost enuntat, de acest comparatist de talie europeana, care a fost Edgar Papu. Urmasii cominternistilor, deghizati in neo-conservatori(in SUA toti fostii trotkisti, care sustineau revolutia universala si permanenta) au preluat, fara sa mestece, adica fara sa introduca ideea intr-un “metabolism” cultural, toate atitudinile cominternistilor proletcultisti si le sustin pe unde apuca. Dar Dl. Radu Florescu are dreptate: ne pierdem vremea cu toti sfero-doctii(formula e a lui Parvan. Oroare! Nationalist! Dar, pentru ca folositi formulari din arsenalul lui Mihail Roller, imi permit sa-l introduc in lupta pe blandul istoric-pentru cine nu stie, interbelic- Vasile Parvan). Pe Dl. Florescu l-am parafrazat! La carte, baieti, ca nu doare, desi, ce-i drept, e grea!

      • AndreiaM spune:

        Cand am zis ca dl Badescu la lansat conceptul dpdv “sociologic” exact la asta ma refeream , ca inainte dl. Edgar Papu il lansase, dl. Badescu l-a preluat de fapt. Restul textului dvs. e delir tip CV Tudor. Mai cititi presa vremii, daca se poate nu de la (extrema) stanga la (extrema) drepta.

        • Radu Florescu spune:

          Asta e rezultatul atunci cand ne facem educatia cuturala din “presa vremii”. Despre valori identitare nici nu are rost sa mai vorbim fiindca prea multi au pierdut reperele (daca le-au dobandit vreodata). Oricum, stimata doamna, va invit sa cititi “Sincronism european si cultura critica romaneasca” – 1984, daca cumva la aceasta lucrare ati fi vrut sa va referiti intr-un mod mediat, iar daca nu, cititi-o oricum. Oricum, ma bucur totusi ca acest val de mediocritate trufasa ne obliga sa ne amintim de carti, concepte si autori care ramasesera cumva in adormire si sa constat ca nu am devenit cu totii “oameni recenti”.

          • AndreiaM spune:

            Asta e o problema ca stati asa in conservare fara sa va deranjeze nimeni, asteptand timpul propice pentru “metastaza”.

        • andrei spune:

          Ce-i aia: a lansat “sociologic”? Cat despre delir si alte etichetari, de la Dv. primesc orice, ca pe o lauda! Imi aduce insa aminte de un articol scris despre tatal meu, intr-un ziar de provincie, prin anii `50, de catre un confrate de-al Dv. Era la fel de talentat si de cult, dar Dv. il intreceti prin tinerete, prospetimea ideilor, ca de exemplu lansarea “sociologica”! Va si intalniti in multe, cum ar fi preluarea din zbor a formuleleor de pozitionare in “elita”. Ehe! Pe atunci insa elita se numea “minoritate constienta”.Dar, intre timp, s-a “rebrenduit”(iertat sa-mi fi barbarismul!), se numeste, cum ziceam elita, din care, evident, faceti parte! Doar ati invatat cele trei patru formule de pozitionare. In rest, ce conteaza!

          • AndreiaM spune:

            A, mai suferiti si de mania persecutiei! Tipic pentru profilul etnocentristilor (sa nu mai folosesc infamantul “nationalist”)!

          • andrei spune:

            Domnisoarei AndreiaM care nu are somn sau, poate, nu are obiectul muncii! Nu sufar de nimic! Articolul la care am trimis se numea “Lupul isi schimba pielea, dar naravul, ba”. In el se facea cam ce faceti Dv. pe aici, adica “demasca”! Ce insemna- si vad ca inca inseamna- atunci o “demascare”. Aplicarea unor etichete, cu care venisera cominternistii, in numele “democratiei populare”. Scopul “misiunii” era sa paralizeze orice reactie de bun simt, la crimele iresponsabile ale cominternistilor. Cei care faceau “demascari” faceau parte automat din “minoritatea constienta”! Aceasta selectie negativa se facea evident in detrimentul interesului national. Dealtminteri, se vorbea despre “internationalismul proletar”, adica un globalism, peste natiuni, evident, dar cu un element, un microb chiar, implantat in aceste natiuni: minoritatea constienta, forma secularizata a pacatului originar. E o diferenta intre nationalism si interes national. Cei incriminati de Dv. sunt numai in limbajul propriu “elitei”(citeste, noua “minoritate constienta”), nationalisti, ei, de fapt, apara interesul national in fata interesului corporatiilor si a retelelor trans- nationale. Acest interes este si economic, dar nu numai economic! Intrebare: Ce fel de cetatean al unei tari poti sa fii, cand esti platit de o trans-nationala ideologica, de eternul si fascinantul Comintern? Sa fii sanatoasa si sa-ti gasesti obiectul muncii, ca sa dormi linistita si, poate, sa nu mai scrii! Pentru ca, vorba lui Caragiale, pentru un roman care stie sa citeasca, cel mai greu lucru este sa nu se apuce de scris!

    • Radu Florescu spune:

      Comentariul lui “andrei” a venit mai rapid si exprima exact ceea ce as fi vrut sa va spun si eu. O singura completare as dori sa fac, respectiv sa o rog pe distinsa comentatoare AndreiaM sa ne indice lucrarile sau lucrarea lui Ilie Badescu in care apare ceea ce sustine dumneaei si sa ne explice mai exact cum e cu protocroniile, daca noi suntem cumva in eroare. Dar din lecturi si evaluari directe, nu “pe surse”.

      • AndreiaM spune:

        Pai, nu e chiar “pe surse”. M-a interesat subiectul, mi-am dat licenta cu o lucrare pe aceasta tema. Si am incercat sa citesc cam tot ce era de citit pe subiect. Asta nu inseamna ca imi doresc o discutie “erudita” in subsolul unui articol.

        • Radu Florescu spune:

          In regula, lasam “eruditia” deoparte. Pentru a clarifica lucrurile, va rog sa ne dezvaluiti in ce domeniu v-ati dat licenta, ce titlu are si ce bibliografie ati folosit? De cuprins nu va intreb ca o dam in eruditie si am convenit sa nu facem asta. Si cum v-ati folosit de aceasta bibliografie? Utilizand cumva metoda moderna de a copia si mixa diverse pasaje care par a avea o legatura oarecare cu subiectul, fara a citi si intelege cartile respective sau ati folosit metoda clasica, conservatoare, as zice chiar retrograda?
          Revenind, chiar credeti ca oricine poate sa-si de-a cu parerea in orice domeniu si pe orice tema? Chiar credeti ca va puteti baga intr-o discutie, fie si una care pleaca de la un text mocirlos si abject, nefiind nici macar paralela cu subiectul?!

          • AndreiaM spune:

            Da, oricine isi poate da cu parerea in subsolul unui articol! Uitati-va la dvs. cu cat aplomb faceti procese de intentie fara macar sa constientizati cat de bine exemplificati concluziile articolului hulit de dvs.

          • Molotov spune:

            “sa-si de-a cu parerea”, domnu’ erudit? :) ) Noroc ca stam bine cu metodologia si cu Ilie Badescu, cu gramatica de clasa a 4-a e mai complicat…

  21. Avram Iancu spune:

    Domnul Ghinea nu face decat sa improaste cu nororoi, un atac ad hominem destul de pueril daca nu abject…

    Porecla “metodologul” nu cred ca va face cinste. Stiti mai bine ca oricine ca in stiintele sociale metodolgia aleasa poate influenta rezultatele cercetarii, de aceea se si studiaza foarte mult aceasta materie la Sociologie.

    Ipocrizia si aplicarea standardului dublu acestui text e sesizabila inca de la bun inceput. De cand un jurnalist ataca un profesor universitar cu patalama tocmai acolo unde se pricepe mai bine? Parca in alte articole ne invatati ca in Vest nu se baga nimeni peste specialist. Cred ca autorul, care pretinde o devotiune neconditionata fata de valorile “vest-ite”, n-ar face asa ceva in Anglia de xemplu; oricum nu l-ar crede nimeni.

    In alta ordine de idei, romanii n-au dreptul sa fie patrioti la ei acasa fara a fi imediat catalogati drept verzi sau fascisti??? Suntem patrioti, avem dreptul de a fi asa, si nu suntem defel extremisti… Fiecare natiune face asa…

  22. la 7ième spune:

    Ce e fascismul? Definitia din Britannica: “Although fascist parties and movements differed significantly from each other, they had many characteristics in common, including extreme militaristic nationalism, contempt for electoral democracy and political and cultural liberalism, a belief in natural social hierarchy and the rule of elites, and the desire to create a Volksgemeinschaft (German: “people’s community”), in which individual interests would be subordinated to the good of the nation.”
    O singura corectie: politica franceza intemeiata pe “raison d’etat” are in vedere acelasi lucru: interesul personal este subordonat celui national. Aceasta este o componenta in politica franceza inca din secolul al XVII-lea prin Richelieu – pana azi.

    Acum, pentru a critica un studiu, trebuie sa ai acces la acele chestiuni, altfel seamana a propaganda bolsevica, din aceea descrisa de Blaga si Marin Preda. Or, dl. Ghinea pare ca nu a citit nici Gusti, nici Weber,nici interactionism simbolic. E prea multa mistocareala.

    Ce treaba are profesorul Badescu cu asta, e aiuritor. Faptul ca paradigma procronista exista si e teoretizata in cartile dlui devine o chestiune de tip culturnic, de “comisar sovietic” care trimite in lagar, in cazul nostru de exmatriculat din prezenta publica (din universitati, din academie etc.). Numai cine nu a citit principala lucrare Sincronism European si Cultura critica romaneasca poate trimite cu atata usurinta “in lagar” pe cineva. Dar nu este o noutate. Din nefericire, “societatea civila” la noi este parazitata de proletcultism, oameni care au citit in cel mai fericit caz cu juma de norma cate ceva, carora le lipsesc lecturile esentiale si care au un dispret profund pentru tot ceea ce este romanesc.

    Eu as intreba o singura chestiune: cine este dl. Ghinea, si mai ales cum isi ingaduie sa ceara socoteala pe acest ton presedintelui Academiei?

    In fine, o ultima chestiune, daca a aborda problemele grave al Romaniei inseamna a fi fascist (desi nu e clar, vad ca postul de mai sus e usor confuzat, e si comunist si extrema dreapta), guvernarea Orban si partidele aflate acolo la guvernare cum sunt? Cum e Sarkozy care trimite romii (tiganii) cu avionul in Romania, cum a fost Italia isterizata de cativa primari acum cativa ani, sau cum e Olanda condusa de un partid care chiar e … de extrema dreapta?

    Oameni buni, voi stiti ce e aia extrema drepta? Skinheads, Breivik, etc. au vreo legatura cu Titu Maiorescu, Max Weber si Dimitrie Gusti? A dezbate probleme tarii tale venind inspre cultura universala dinspre propria cultura si invers este o practica inca neinceputa cum se cuvine in Romania unde gatekeeperii (pazitorii “europenismului” si ai fondurilor uriase asociate) sunt promotorii proletcultismului.

    Numai bine si spor la suflet

  23. Petronius. spune:

    Domnule Ghinea,

    Am inteles din articolul Dumneavoastra ca Domnul Baltasiu este slab din punct de vedere stiintific, si din cele aratate tind sa va dau dreptate.

    Cititnd insa modul in care ati ales sa va exprimati, nu pot decat sa va includ exact in aceeasi categorie ca si cel pe care il criticati. Nici Dumneavoastra nu ati adus argumente. Ati criticat vehement (usor dincolo de ceea ce se numeste civilizat) concluziile unui material pe care nici macar nu le-ati enuntat.

    Cunosc metodele statistice si este evident ca Baltasiu este pe nici-unde. Din pacate, acuzele Dumneavoastra la concluziile secrete ale raportului par foarte nedrepte. Privind din exterior, nu pot decat sa banuiesc ca este ceva ciudat cu raportul pe care nu l-ati putut critica altfel decat la insultand autorul la fiecare fraza. Totusi CE SPUNE RAPORTUL !?

  24. Vidi Ana spune:

    dl. Ghinea,

    incercati, in zadar, sa duceti discutia pe teren stiintific (ba, si mai cool: “metodologic”), cind oamenii cu “bibliografie specifica” (i.e., cu mijloace din dotare) v-o spun in fel si chip: metoda apelata se numeste patriotica si e atit de vigilenta, ca ajunge sa combine riul, ramul (recte, “randamentul la hectar la cartof este pe aceeaşi linie cu media naţională (circa 15000 kg/ha)”) cu raspunsuri la intrebarile scalei Emory-Radu, care Radu nu fumeaza, Radu, insa, delireaza, iata, dupa cum urmeaza:

    1. V-aţi da copiii după ei? [dacă nu au copii, atunci întrebăm dacă ei s-ar căsători cu …]
    2. V-aţi lăsa copiii să fie prieteni cu ei?
    3. Lucraţi la câmp, sau la oraş împreună cu ei?
    4. Vă place cu ei ca vecini?
    5. Vă place să staţi la vorbă cu ei, să-i aveţi de cunoştinţe?
    6. Ar fi îndeajuns să vă întâlniţi în afara localităţii cu ei?
    7. Sau v-ar plăcea să stea mai bine în afara României?

    acum, pe bune: decit sa-i priponesti, in afara localitatii, de indicatoare bilingve, nu v-ar placea sa stea mai bine (mai bine!) in afara Romaniei? Cum cine? Dusmanii! Hai, va rog frumos, fredonati asta: nu v-ar placea sa stea mai bine in afara Romaniei? Si nu va dati copii dupa ei, ca e jale intraductibila!

    • rostopasca spune:

      parol, cocoana! bine zis:)

      cred ca dl florescu “poate sa-si de-a cu parerea” cel cunoscut in lumea buna si dl andrei al carui tata a fost remarcat de presa anilor ’50 care e aceeasi cu cea de azi vor incerca de dimineata sa priceapa, dar de combatut, oricum o sa combata.

      patrioti, deh, dornici sa cunoasca biografii si titluri de licente, nu gluma. nu continutul lor, nu! pina aici. nu vor concluzii mestecate de altii, stiu ei mai bine cum stau lucrurile cu hidra masonica ce ne seaca tarisoara.

      altfel, oameni sobri si respectati la coada la lapte. ba nu, la bilete prin sindicat. sau cum se cheama aia care te trimit la bai la govora la pret promotional.

    • dusu spune:

      fantastis!!?sa intzeleg ca astfel de intrebari au folosit tovarasii cind au facut studiul in Secuime!!?romanica ar trebui sa dispara

    • copilu minune spune:

      @ Vidi Ana. Cateva curiozitati:
      1. Daca dra are cunostinta de dimensiunea economica a unei cercetari (pe care o scoate din context in aceeasi tehnica de mistocareala)
      2. Daca a fost pe teren vreodata, in special in zona, de face misto de oamenii aia
      3. Daca a auzit de scala Bogardus si stie ceva mai mult decat prenumele lui Bogardus (Emory).
      4. Cum isi inchipuie ca poate sti ceva daca nu are respect pentru cei cu care discuta. (vorbeste prin prenume, dar pe impostor il face “dl.”).

  25. Andrei spune:

    Cum poti sustine ca faci un studiu stiintific asupra unor relatii interetnice, cand te declari din start nationalist, partinitor uneia dintre etniile ce fac obiectul studiului?
    Metoda stiintifica presupune neutralitate, impartialitate, obiectivitate. Teoretic, studiul facut in Harghita si Covasna trebuia sa ofere rezultate identice daca era facut de niste extraterestri, de niste unguri sau de niste romani.
    Dialogul cu preotul catolic putea fi rezumat la modul “Dumnealui si-a afirmat convingerea ca romanii de acolo sunt maghiari romanizati”, fara ca autorul studiului sa-si adauge parerea proprie, cu un argument de altfel sofistic, ce trebuia sa-l puna la punct pe ungur.
    Exprimarea pompoasa din raport are doar menirea de a justifica lipsa de profesionalism.

    Legat de statisticile cu studentii basarabeni, cred ca atata timp cat autorii statisticilor ar preciza exact natura esantionului, fara a sustine ca rezultatul reflecta exact situatia generala, nu au rost discutii suplimentare. Este posibil teoretic ca procentajele sa varieze cu cateva procente, chiar daca au obtinut datele de la jumatate dintre universitati.

    • copilu minune spune:

      @Andrei

      Of, Doamne! Mai oameni buni, e mare incultura. Ce e aia obiectiv? A fi obiectiv inseamna a pricepe sensul comunitatii in care faci studiul din punctul ei de vedere.

      A gandi in termeni nationali inseamna a pune problema din perspectiva comunitatii nationale. Ce e asa de greu. Asa cum dta, Andrei, neavand comunitatea nationala in tine, o pui in termeni extraterestri. E simplu. Cu observatia ta, i-ai mai trimis inca odata in lagar pe Vulcanescu, Bratianu, Tutea etc. Nu e greu sa fii comunist (chiar daca nu stii). E greu sa fii nationalist. Pentru ca presupune ideea de Patrie asumata. Daca nu-ti asumi nimic, atunci e usoara viata. E usoara de caracter.

      • AndreiaM spune:

        “Comunitatea nationala din tine” e pura fictiune. Benigna, cand nu e transformata in psihoza si tolerabila pana nu fac toti psihopatii partid si devin, iata, fascisti. Cum puteti fi sigur de originile dvs. etnice, de cine au fost stramosii dvs.? Acum fie nu stiti, si de fapt ati facut o alegere mai mult fictiva, fie stiti, si pentru ca e imposibil ca tot neamul dvs. de la Adam si Eva sa fie romani, sa fi facut pe undeva o tradare a “altor comunitati din dvs.” Aiuritoare argumente mai aveti!

    • andrei spune:

      Vad ca mai este un “Andrei”! Eu sunt un altul, cel ce a postat pana acum! Se poate vedea dupa stil!

  26. PolitruculGalanton spune:

    Domnule Ghinea,

    Dincolo de tot ce s-a spus mai sus consider ca un om cu preocuparile si experienta dumneavoastra nu trebuie sa opereze cu certitudini. Mai cu seama ca tema propusa e una stiintifica. Este prima data cand am aflat de Radu Baltasiu si asta m-a indemnat sa fac o scurta cautare prin net pentru a imi face o idee despre cine este. Dincolo de titlurile universitare si maniera de prezentare a activitatii – usor altfel decat uzual “acesta este profesorul vostru” etc – omul nu afiseaza, in interviurile date, idei foarte departate de fondul ideilor vehiculate pe acest site. Bunaoara se referea, corect cred eu, la ruptura si abandonarea noastra, a tuturor, de clasa politica, de lipsa de expertiza a politicienilor, de faptul ca mare parte din intelectualii romani ramasi in tara nu fac decat sa colectioneze granturi etc., lucruri deloc gresite in sine ori deplasate. Mai vorbea de faptul ca politicienii nu cer expertiza universitatilor si clasa universitara se iroseste fara rost intrucat educatia, desi clamata ca o prioritate nu reprezinta nici pe departe una din temele de predilectie ale politicului in romania, preocupat cum sa realizeze expediente si sa dobandeasca avantaje economice directe si imediate (a se citi foloase necuvenite). Iertati-ma dar lipsa simpatiei fata de cineva ori abordarea din perspective diferite educational ori practic nu e suficienta pentru a pune etichete de asemenea gravitate. Sincer, ati discutat vreodata, fara prejudecati, cu acest om? Multumesc pentru raspuns.

  27. gogu radulescu spune:

    E o scala Bogardus, nimic special. Dar pentru asta trebuie ceva cunostinte, in afara de prenumele lui Bogardus (Emory)

    • Vidi Ana spune:

      nea Gogu, lasa-te de farse, ca nu tine. Ia, citeste aici induse, ca sa nu zic impuse:
      6. Ar fi îndeajuns să vă întâlniţi în afara localităţii cu ei?
      7. Sau v-ar plăcea să stea mai bine în afara României?
      vrei si desen?

  28. Vlad Ionescu spune:

    In atentia editorului/administratorului portalului “Contributors.ro”
    Citez din polititica editoriala a acestui portal: “Contributors.ro incurajeaza dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor si cunoastere nemijlocita”.
    Considerati ca acest articol intruneste aceste conditii? Sa ne asteptam si la alte aparitii de acest gen pe “Contributors.ro”?
    Astept un raspuns!

  29. gigel spune:

    Am citit si eu raportul incriminat. Este intr-adevar halucinanat. Dl. “profesor” Baltasiu nu stie carte de loc. Metodologie “neo-interpretativa”? Gusti cu Weber de mana in secuime? Interviuri inexistente sau proaste, agresivitate, incoerenta etc. Etno-simbolism si interactionism simbolic? Prostie fudula intr-un cuvant. Din toata teoria si metodologia rezulta ca domnul baltasiu nu citeste si nu stie sociologie. Deh, nu ar fi primul “prof dr” in sociologie care sa nu aiba habar de teorie sociala.
    Am mai gasit si blogul domnului in chestiune si cateva “cursuri” filmate. Rasu’ plansu’. Nici nu stiu daca merita vreun comentariu. Un soi de Dan puric mai fara talent dar plin de ifose si cu o gesticulatie si o privire stranie rau. Genu’ de om de care e bine sa te tii la distanta daca poti. Din motive de igiena intelectuala.
    Problema apare insa cand vine vorba de sociologia de la univ si de academie. Domnul acesta a ajuns director la ceva institut prin metode destul de ciudate – concursuri neanuntate, interimat de ani de zile etc. La sociologie, din cate stiu insa de la prieteni ce se invart prin zona, dupa ce a fost proptiti solid de Badescu a fost last din brate pe motive, presupun, tot de igiena. Daca si Badescu… inseamna ca e groasa.

  30. Crisanta spune:

    Mi-aș fi dorit să râdem, dar nu știu de ce astfel de subiecte (mai exact modul lor de abordare) nu-mi creează stări de veselie. Asemenea subiecte trebuie tratate cu multă prudență, discreție și diplomație pentru a nu produce stări de tensiune suplimentară. A te folosi de sentimente naționaliste e ca și cum ai trăi sentimente de iubire … pe bani. Tot despre bani (rating) este vorba și când moderatorii invită personaje precum C.V.T. Dacă vreau să râd mă uit la C.V.T. sau mai bine la Becali. Râd, dar râsul nu-i al meu.

  31. Radu Florescu spune:

    Ma alatur demersului unui alt comentator si consider necesar ca administratorii acestui site sa precizeze daca aceasta postare se incadreaza in politica lor editoriala. Daca refuza sa dea un raspuns este limpede ca se cautioneaza acest gen de “infierare cu manie proletara” care speram sa nu il regasesc si pe contributors.ro – texte cu valoare adaugata (sic!). Cu atat mai mult cu cat catalogarea unei persoane ca “fascist” produce consecinte juridice, inclusiv penale.

    • gigel spune:

      Da’ ca m-a impresionat discutia cu nationalismul vs. europenismul (pe care o credeam moarta de prin anii 1990) l-am cautat un pic pe net pe dnul profesor dr radu baltasiu.
      Si distractia e mare.

      Mare suparare cu fascismul asta!
      In principiu chiar as fi de acord ca exista un abuz de etichetari de felul asta. cand nu vrem sa discutam pe sau cu cineva ii zicem, fascist, homosexual, anarhist sau alte alea si am scapat de el.

      Da’ nu e cazul aici. Dnul Baltasiu chiar pare sa aiba trasaturile caracteristice. Si chiar nu pare sa fie nimic de discutat cu dansul. Procedura etichetarii poate fi gresita dar, de data asta, mi se pare ca se potriveste bine. Daca e complicat cu fascismul – discutii despre ce inseamna si cine e sau nu e – in care nu e cazul sa intram pentru un profesoras isteric – putem spune, cred ca demonstrabil, ca domnul e rasist, nationalist (in sensul cel mai neplacut, falsificator si gaunos), nu stie carte, preda la copii la Universitate, ii ia in practica – certificata si abrobata de Facultatea de Sociologie – ca sa faca pseudocercetari in Harghita, a ocupat ilegal un post de director la un institutt al academiei, e prieten cu victoras roncea, olguta vasilescu si alti corifei, mici sau mari ai prostiei nationale.

      Mai bine daca era fascist. Parerea mea.

      Un domn ce pare foarte la laocul lui printre prietenii domniei sale. Da’ ce cauta la Universitate si la Academie?

      • dusu spune:

        eu mai pun o a treia intrebare:oare asemenea persoane sint potrivite a face educatzia tinerilor?
        exista vreo reactzie a acad haiduc?

    • Molotov spune:

      Domnu’ erudit strikes again! E complex rau de tot cu gramatica asta… :) )
      Dupa “sa-si de-a cu parerea” (v. mai sus), acum comite un “acest gen de infierare cu manie proletara CARE speram sa nu il regasesc”… Traiasca alfabetizarea la seral din fan-clubul Ilie Badescu!

  32. zbarci spune:

    Sunt cateva lucruri pe care nu le pricep:
    1. bascalia (care arata, zic eu, profunda incultura/lipsa vreunui fundament stiintific)
    2. rautate si incordare (articolul e un atac la persoana destul de manipulant ca reactie la unele comentarii la obiect – si nu la persoana – referitoare la cercetari trecute)
    3. etichetare gratuita(care, din nou, arata incultura)

    Sa fie Baltasiu’ ala dracul cel mai negru. Dar nu asa se face o critica. Critica nu trebuie sa dezintegreze persoane, ci sa produca noi idei. Ori dl ghinea se pare ca e incapabil de asta.

    Ceea ce mi se pare interesant e intrebarea adresata de Vlad Ionescu si Radu Florescu, careia ma alatur si eu. Ca sa stim o treaba. Ca desi aveti pretentii de obiectivitate de la altii, se pare, dv promovati o tendinta pur subiectiva destul de acida…

  33. Catalin spune:

    La o simpla cautare pe net, pentru cine nu stie, se poate vedea cam despre ce fel de persoana discutam aici. Un primitiv cu pretentii mesianice (el si numai EL salveaza natia asta asaltata de unguri, evrei, masoni, homosexuali etc.), ce printre altele mai indocrineaza si studentii in ortodoxism, nationalism isteric si pseudo-stiinta. Ati auzit in studiul teoriilor sociologice despre “paradigma lui Iisus”? Nu? Sunteti praf.
    Ce nu inteleg eu e de ce nu se sesizeaza Consiliu National pentru Combaterea Discriminarii cu privire la raportul mai sus mentionat.

    • t spune:

      Consiliu National pentru Combaterea Discriminarii ar trebui sa se sesizeze nu doar la “studiul” lui Baltasiu, ci si la o serie de articole publicate prin ziarul “Lumina”. poftiti de cititi despre “dureroasele realitati” dezvaluite de catre un “misionar” contemporan & inalta fata bisericeasca:

      http://www.ziarullumina.ro/articole;1285;1;40513;0;Iubirea-lui-Dumnezeu-transcende-diferentele-dintre-oameni.html

      • la 7ième spune:

        @gigel si @t Voi cereti Consiliul Discriminarii pentru o cercetare de teren care nu va place voua? Voi stiti ce spuneti? Nu e mai buna inchisoarea si confiscarea averii pentru ca e element reactionar? Gigel, vorbeai de igiena? Ti-ai intrebat vreodata colegii ce parere au de acest aspect, fizic, care te priveste?

        Gigel, nu mai fa pe intelectualul rafinat, ca nu tine. “Nu e fascist, dar este”. Impostor, adunator de galceava, ocupatie de-o viata. Ce sunt pe net? Cursuri-filme? Arata-le. Sa le vedem continutul. Si daca sunt, care e problema? Ai vazut si cursurile scrise? Practica “fascista”? Arat-o. Eu nu am vazut nimic aici:http://radubaltasiu.blogspot.com/p/proiecte.html. In afara de fitile, lucruri disparate, hule, mai poti si altceva? Aa, spune ca ai mai gasit un loc unde sa te manifesti in public in singurul fel pe care-l stii. Opera nu ai. Ce carti ai tu? Ce studii ai publicat? Ce probleme ai dezbatut? Compara-le, la titlu, cu ale astuilalt, de-l faci fascist. A “ocupat” un post printr-un concurs trucat? Pai esti mai corect decat Academia? Daca asa e, semnaleza CONCRET despre ce e vorba. Apoi vorbeste-ne despre tine. Ce grad (didactic) ai, ce faci prin institutele (noi) pe unde esti, din ce bani esti platit etc. Din cate stiu eu, Academia nu are buget de cercetare. Deci, cercetarea infierata e aproape gratuita.

        E simplu. Intotdeauna etichetarile si scoaterile din context sunt opera unor insi care au alte scopuri decat disputa stiintifica. In cazul de fata, se incearca o executie publica de catre persoane inepte intelectual si moral, fara preocupari si fara consistenta. Din cate stiu eu, CV-ul lui Baltasiu e public. Nu vad nimic fascist acolo. Dar vad mult stalinism si personalitati resentimentare, “oameni cu sobolani” (Dostoievski), in posturile de aici, ca sa nu mai vorbesc de material.

  34. eurofil spune:

    Domnule Ghinea, ce păcat ca aţi găsit de cuviinţă să ripostaţi şi să trataţi asemenea personaje într-un asemenea hal, stupefiant pentru publicul dumneavoastră obişnuit. E ca şi cînd, atacat fiind de mahalaua frustrărilor, intelectualul fin se hotărăşte brusc că a sosit vremea să le răspundă ipochimenilor cu aceeaşi monedă, coclită de resentimente şi tocită de suprauzare histrionică. Dacă într-adevăr aţi “intrat în vizorul grupării de fasciști cibernetici de prin jurul lui Victor Roncea. Să le zicem ciber-fasciști. Aștia sunt un fel de trupă de șoc care se vor periculoși. Hărțuiesc pe net pe toți cei care nu gândesc fascist-securistic”..apăi să ştiţi că nu aşa obţineţi sprijinul nostru, al cetăţenilor responsabili, sătui şi ei de discursul agasant şi anacronic impregnat in şovinism al corifeilor naţional-comunismului. Pentru că, trebuie să insist din start, asemenea excese şi deraieri pseudo-ştiinţifice reprezintă mai degrabă reminiscenţe ale ideologiei comuniste neaoşe şi nu vreo tentativă de resuscitare a fascismului. Este cel puţin nefast pentru un intelectual de calibrul dumneavoastră să cadă pradă voluptăţii demagogice şi să se arunce in lupta cea mare cu asemenea epitete infamante, utilizînd in special termenul de fascism, incă din titlu, ca armă împotriva unor indivizi ce nu ar fi trebuit să vă fie adversari politici, ci obiect de studiu, in disecţie pe masa rece a politologului. Mă aşteptam să fiţi familiarizat cu istoricul acestui termen şi să cunoaşteţi că el a fost folosit întocmai -ca armă politică- de bolşevici, împotriva camarazilor lor socialişti din Occident, după ce s-a produs o ruptură in marea familie a stîngii in privinţa căilor de nepătruns ale revoluţiei. Sensul in care reanimaţi practica stigmatizării fasciste este foarte apropiat de cel născocit de propaganda sovietică la adresa socialiştilor naţionalişti europeni. Nici nu conta că socialismul sovietic era impregnat la rîndul lui de spiritul revanşard al panslavismului, deci tot o manifestare a naţionalismului confiscat de elitele proletcultiste, încă şi mai periculos decît cel italienesc de pildă, şi, aşijdeerea in ceea ce priveşte imboldurile imperialiste ale structurilor de conducere. Dar fascismul este definit şi altfel de către filozofia politică, nu numai prin componenta sa pretins naţională, ci mai ales prin colectivism etatizat, prin sacralizarea statului şi amalgam ideologic, prin corporatism şi economie centralizată, prin agenţii statale de reglementare, supraveghere şi control al pieţelor etc. Ce-ar fi să recurgeţi la definiţiile, cît de cît obiective, ale unor politologi consacraţi, şi nu la linia trasată de specialiştii sovietici şi, ca o consecinţă, să vă retrageţi in matca dubitativă a omului de ştiinţă unde raţiunea nu permite personalizarea judecăţilor publice şi erijarea in instanţe ideologice…de tip tribunalul poporului? Asta binenţeles, dacă doriţi să rămîneţi in ochii noştri drept un intelectual liber, echidistant, interesat de adevăr, şi nu un agitator bolşevic ieşit la o confruntare, ce-i drept deocamdată paşnică, cu tabăra celorlalţi…”trădătorii fascişti”.

    Din păcate mai există un aspect negativ al intervenţiei dumneavoastră, şi sînt sigur că nu aţi avut in calcul o asemenea finalitate: acest material produce o mediatizare gratuită unor indivizi obscuri de care o mare parte din publicul contributors nu auzise, darmite să-i ia in seamă. Trebuie să recunosc, eu nu l-am căutat pe Baltasiu nici acum, nu prea am vreme de pierdut, aşa că m-am mulţumit cu informaţiile spicuite de comentatori, de acel Roncea nu ştiu decît că-i un jurnalist inflamat, de tipul ctp, numai că reacţia dumneavoastră îi scoate din anonimitate şi le oferă un imens spaţiu de manevră pe viitor. Asemenea contră in specia pamfletului vă aşează in postura de gargaragiu caţavencian, că doar in acea fiţuică mă izbeam de astfel de articole înţesate de miştouri dar cu pretinsă ţintă civică serioasă, iar impresia mea, şi poate a altora, nu e chiar un titlu de glorie pentru un intelectual, cel puţin vă puteţi consola cu ideea că in ochii noştri nu aţi ajuns un echivalent vadimist al echipei de activişti europeişti. nu deocamdată. Dacă ar fi adevărat ceea ce susţineţi -că există un soi de cuib neofascist in mediu virtual- nu pricep nici in ruptul capului de ce ar trebui să rîdem de şi cu corifeii acestei mişcări, in loc să analizăm lucid ce anume este ilegal, ilicit, imoral, intolerant in activitatea lor şi să sezizăm instituţiile competente [instanţe judecătoreşti, procuratură, CNCD] să se ocupe de chestiune. Asta dacă există suficiente indicii că acţiunile lor prezintă un pericol pentru societate. Corect, domnule Ghinea? sau preferaţi să vă ţinem isonul, şi să le arătăm reacţionarilor că tabăra noastră, a ‘civicilor’, e mai tare? că altfel nu înţeleg ce anume v-a mînat să transformaţi o chestiune personală într-o tentativă de cauză societală.

oscar spune:

studiul lui baltasiu e o aberatie. nu are nicio legatura cu discutia sociologie vs. stiinte politice sau nationalism vs. europenism. Problema nu e ca ghinea s-a luat de un profesor, ci cum un primitiv a ajuns profesor universitar pentru ca a carat genti toata viata. Baltasiu e bataia de joc a comunitatii sociologice. V. Roncea il acuza pe ghinea ca isi da cu parerea despre orice, dar el ce face?
Cat despre chestia cu “directorul” Baltasiu… nu as aduce-o in discutie. Umbla vorba prin targ ca modul in care s-a dat concursul de director acolo are un iz… juridic. Dar ce conteaza, noi servim patria. saraca patrie, a ajuns sa fie servita de toti ciudatii. Poate ne spune Academia Romana totusi cum a reusit sa puna un director ca Baltasiu. Sper ca academicianul Mugurel Isarescu guverneaza banca nationala mai bine decat conduce sectia la care se gaseste si centrul lui baltasiu.
Care academie, care morala, care printipuri? Nea Ionele, nea Tudorele, nea Paune, nea Mugurele, nea Emiliene, nea Cataline si nea Ilie, ce faceti?

Sa vedem si cateva raspunsuri. Incepem cu George Damian

Ofensiva împotriva profesorului Baltasiu
( sursa )

Cristian Ghinea îl numeşte pe profesorul Radu Baltasiu „Metodologul fascismului ştiinţific de la Academie”. De ce? Păi profesorul Radu Baltasiu i-a demontat lui Cristian Ghinea câteva studii (vezi detalii aici şi aici).

După ceva căutări Cristian Ghinea a găsit un studiu din 2011 al profesorului Baltasiu şi s-a apucat să îl facă harcea-parcea. În dezbaterea privind metodologia în sociologie parcă înclin să am mai multă încredere în profesorul Radu Baltasiu, până la urmă Cristian Ghinea este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice. Iar eu nu cred că ştiinţele politice şi jurnalismul sunt ştiinţe, dar asta este o altă discuţie.

Ca să nu-şi dezmintă natura de politruc, Cristian Ghinea bagă în discuţie acuzaţia de fascism la adresa lui Radu Baltasiu şi a lui Victor Roncea, acuzaţie care ar merita cel puţin o înfăţişare la tribunal. Dezbaterea despre metodologia cercetării sociologice este una, să acuzi oamenii că sunt fascişti este alta.

Şi cum este nevoie de haită, în poveste se amestecă şi Mircea Toma cu o scrisoare deschisă către Preşedintele Academiei Române. Mircea Toma o dă pervers: compară studiul profesorului Radu Baltasiu despre românii din Harghita şi Covasna cu studiul Academiei de Ştiinţe a Serbiei din anul 1986, care chipurile s-ar afla la originea războaielor din fosta Iugoslavie. V-aţi prins, nu? Studiul lui Radu Baltasiu incită la ură etnică şi s-ar putea ca România să aibă soarta Iugoslaviei, cam asta e şpârla lui Mircea Toma. Eu aş cam paria că Mircea Toma nu a citit studiul Academiei de Ştiinţe a Serbiei din anul 1986, care studiu spune orice – mai puţin incită la ură etnică. În sfârşit, pentru cei interesaţi: aici puteţi citi o traducere în limba engleză a studiului din 1986 al Academiei de Ştiinţe a Serbiei şi aici o pledoarie în favoarea lui cu unele explicaţii de context.

Să recapitulăm: profesorul Radu Baltasiu este un ideolog fascist care incită la ură etnică, aşa zice societatea civilă. Ar cam trebui dat afară din institutul de la Academia Română şi Facultatea de Sociologie, nu-i aşa? Eventual în locul lui să fie pus Cristian Ghinea, că Mircea Toma a ieşit din păcate la pensie.

Acum 3 articole citate in text 🙂

Nu ar da o frunză la schimb pentru Basarabia
de Radu Baltasiu
( sursa )

Unirea cu Basarabia este parte a constituirii unor reţele de muncă peste cele două maluri ale Prutului. În felul acesta vom redescoperi sufletul din lutul acelaşi din care suntem plămădiţi. Şi tot în felul acesta se va reconstitui România interioară pe care nimeni nu o mai poate pune la index.
Dar drumul e greu. Cine pune întrebările face istoria azi, în România. Cine pune întrebările cheamă răspunsurile, iar acestea, la rândul lor, definesc spaţiul de putere. Aseară (26 mar, la Univ. Româno-Americană), cu ocazia discursului fostului prim-ministru britanic Tony Blair, moderatorul (?! – pentru o singură persoană) Emil Hurezeanu nu zis nici pâs despre ce părere are Anglia despre chestiunea „de a doua zi” (adică de azi, sărbătoarea Unirii cu Basarabia). O ţară NATO, aliatul esenţial al SUA în Europa, sigur ar fi avut lucruri de pus pe masă, fie şi „pentru public”, dacă ar fi fost solicitată prin vocea fostului prim ministru. Dar pentru asta oamenii trebuie să vrea, să ştie, să pună întrebări. La noi, spaţiul de putere este definit de cultura marilor absenţe. Basarabia este una dintre ele. Încă un motiv pentru rescrierea din temelii a curriculei şcolare şi a legii educaţiei şi, de ce nu, de alfabetizare a presei (dovadă că e amnezică total, nu zice nimic „despre azi-ul” basarabean). În fine, dacă e să contribuim cu puterile noastre la imperativul puterii europene, cum a spus Tony Blair, atunci e musai ca România să se regăsească pe sine. Inclusiv prin recuperarea Basarabiei. Ar fi cel puţin un act de justiţie, cum a susţinut astăzi în Parlament, analistul basarabean Nicolae Negru, cu ocazia dezbaterilor de la Parlament pe marginea Unirii cu Basarabia. Dacă puterile neprietene au împânzit Basarabia (şi România de dincoace de Prut) cu reţele de „patrioţi moldoveni”, respectiv cu tineri „analişti politici” şcoliţi pe puncte, experţi în blazarea naţională, e cazul să începem şi noi cu construirea propriilor reţele, dar de muncă. Munca nu o poate dărâma nimeni.

CRPE trebuie să îşi retragă studiul despre studenţii basarabeni din România
de George Damian ( sursa )

După câteva zile de dezbateri şi discuţii am ajuns la concluzia că nu există o altă soluţie decât ca Centrul Român pentrul Politici Europene (CRPE) să retragă studiul intitulat „Bune intenţii şi coşmar birocratic – Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor moldoveni”. Studiul amintit a apărut sub semnătura cercetătoarei Claudia Silaghi şi a fost preluat de presă sub diverse titluri:

Adevărul: Doar un student moldovean din cinci se întoarce acasă

Evenimentul Zilei: Coşmarul birocratic: Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor din Republica Moldova 

Unimedia: Doar jumătate din studenţii basarabeni din România ajung până la diplomă

Toate articolele au preluat „bomba” studiului: doar 56% dintre studenţii basarabeni veniţi în România reuşesc să îşi termine studiile plus cifra de 36% din locurile scoase la concurs au rămas neocupate. Au urmat reacţiile critice la adresa studiului alcătuit de Claudia Silaghi:

Organizaţia Studenţilor Basarabeni (via www.basarabeni.ro) a făcut public un comunicat în care susţine că: 1) rata de ocupare a locurilor scoase la concurs este în realitate mai mare, 2) studiul este viciat deoarece nu a luat în calcul cele mai importante universitari (Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj, Universitatea ”A. I. Cuza” din Iaşi, etc), unde işi desfăşoară studiile un procent foarte important de studenţi basarabeni (OSB a mai avut şi alte remarci, însă mie acestea mi se par a fi fundamentale pentru discuţie).

Ambasadorul României la Chişinău Marius Lazurca a declarat pentru ziarul Timpul

Întâi de toate, pare să se concluzioneze că rata totală a abandonului şcolar e de 56%, deşi au fost obţinute date doar de la jumătate din universităţile din România, fără a ţine cont de studenţii înscrişi în cele mai mari şi mai bune universităţi de la noi: Bucureşti, Iaşi, Cluj. E ca şi cum ai afirma că jumătate din elevii unei şcoli sunt repetenţi, deşi nu ai studiat decât jumătate din clasele acelei şcoli, şi nu neapărat pe cele mai mari şi mai bune. (…) Recomand, prin urmare, să citim cu prudenţă statisticile prea surprinzătoare. Căci statisticile, vorba glumei, sunt asemenea costumelor de baie – dezvăluie totul şi ascund esenţialul.

Eugen Tomac, secretar de stat DRP a declarat pentru Unimedia:

Pot să fac următoarea precizare: acest document conţine o serie de erori regretabile. Statul român a venit cu o ofertă educaţională consistentă pentru tinerii care doresc să-şi continuie studiile în România. Acest lucru s-a făcut în baza acordului bilateral din aprilie 2010. În prezent, Guvernul României a suplimentat numărul de burse. Cred că este foarte important de precizat că statistica oferită de realizatorii acestui studiu nu conţine lista cu marile universitaţi din ţară, Universitatea Bucureşti, Univ. Dunărea de Jos, Universitatea Al. Ioan Cuza – unde există cei mai mulţi studenţi basarabeni. 23 de intervievaţi pentru studiu nicidecum nu pot reprezenta opinia a peste 9000 de studenţi basarabeni care-şi fac studiile în România

Profesor univ. dr. Radu Baltasiu, profesor în cadrul departamentului de sociologie al Universităţii Bucureşti şi Director al Centrului European pentru Studii Etnice al Academiei Române a declarat pentru RGN Press:

Un singur lucru este evident: cercetarea este calitativă, dar rezultatele sunt cantitative, ceea ce este un nonsens şi, încă o dovadă că oamenii aceia nu ştiu meserie. Când faci studii calitative poţi să spui doar “majoritatea”, “cei mai mulţi” şi obligatoriu adaugi “dintre cei intervievaţi”, ca să se înţeleagă că nu te referi la toată populaţia. Nu ai acces la “populaţia toată” decât prin studii cantitative. Cum tehnic acest lucru nu este posibil decât prin eşantionare, iar CRPE nu a făcut un eşantion, nu poate face asemenea afirmaţii, precum: “Doar 56% din studenţii care acceptă bursa îşi finalizează studiile”. Concluzia este simplă: studiu făcut iar după ureche, fără a respecta cerinţe de bază metodologice. Teoretic – care este ipoteza de plecare, sau care este obiectivul exploratoriu – nu reiese nimic, decât o altă concluzie manipulativă: că statul român aruncă cu banii pe fereastră, că studenţii basarabeni ar fi oricum pe lângă.

Ziarişti Online  a publicat de asemenea o critică a raportului.

M-am amestecat şi eu în povestea asta cu un comentariu pentru ziarul Timpul.

Au mai fost şi ceva discuţii pe Facebook asupra subiectului, însă le încadrez la schimburi de vederi personale şi nu le redau aici, tot ce pot spune este că reproşurile s-au înscris în zona celor enununţate mai sus.

Pe scurt: studiul CRPE are un fundament ştiinţific precar, nu respectă metodologia unei cercetări ştiinţifice, eşantionul universităţilor cercetate nu este reprezentativ.

Pentru mine din acest punct orice altă discuţie este inutilă. CRPE nu are altă soluţie decât să retragă studiul prezent şi să îl refacă. Concluziile studiului sunt greşite (total sau parţial) şi nu pot fi modificate politicile publice în baza unui studiu cu concluzii greşite.

Natural, au apărut şi susţinători ai studiului.

Tudor Cojocariu a publicat un articol pe VoxReport.

CRPE a transmis o scrisoare explicativă.

Vasile Ernu a publicat un articol în ziarul Timpul.

Apărătorii studiului CRPE încearcă să îngroape principalul reproş adus (lipsa unui fundament ştiinţific) prin câteva metode clasice: extinderea discuţiei pe linii diferite, ignorarea totală a reproşului principal şi atitudinea „da, există câteva greşeli, însă acestea nu modifică în mod esenţial concluziile”. Dar să vedem ce fel de răspunsuri au fost date la principalul reproş:

CRPE

„Referitor la rata de abandon a studenţilor moldoveni precizăm că CRPE a inclus toate cele 48 de universităţi de stat , din care ne-au răspuns 24, ceea ce este mai mult decât relevant. Am inclus lista completă a universităţilor respondente în anexă. Dacă OSB poate obţine mai multe răspunsuri vă invităm să o faceţi. Dupa orice reguli de cercetare, o jumătate din populaţia totală este mai mult decât suficient pentru reprezentativitate.”

Acest răspuns este o adevărată bătaie de joc. În principiu CRPE şi susţinătorii săi spun „noi am trimis cereri la toate universităţile, însă nu am primit răspunsuri, nu noi suntem de vină”. Nu e chiar aşa, când vorbeşti de modificarea politicilor publice şi de studii întemeiate ştiinţific ar fi bine să fii blindat de informaţii. Invitaţia ca OSB să obţină răspunsuri de la universităţi e un fel de „ba tu!” care nu are ce căuta într-o astfel de discuţie.

Frumuseţea maximă este cuprinsă în afirmaţia senină „Dupa orice reguli de cercetare, o jumătate din populaţia totală este mai mult decât suficient pentru reprezentativitate”. Vorba profesorului Radu Baltasiu „oamenii aceia nu ştiu meserie!” Din punctul meu de vedere profesorul Baltasiu a înmormântat definitiv orice pretenţie că studiul CRPE ar fi unul ştiinţific (v. citatul de mai sus). CRPE trebuie să ofere un răspuns la reproşurile profesorului Radu Baltasiu dacă vor să mai iasă în oraş cu studii şi păreri.

Tudor Cojocariu răspunde principalului reproş astfel:

De fapt, au fost expediate prin fax şi email (iar unii rectori au fost şi sunaţi) solicitări către 48 de universităţi, inclusiv cele nominalizate. Doar că dintre acestea, numai 24 au binevoit să vină cu un răspuns cuprinzând datele solicitate. Conform informaţiilor primite de la MECTS, În perioada 2007-2011, cele 24 de universităţi care fac obiectul studiului au deţinut o medie de  48,5% din numărul total al studenţilor admişi la studiiuniversitare şi post universitare(0,5% din total) în România. Prin urmare, studiul a acoperit jumătate dintre nr total al studenţilor, context în care apartenenţa lor la o universitate anume este irelevantă.

Argumentul este identic cu cel al CRPE: avem jumătate din numărul studenţilor, ceea ce este de ajuns. Ar fi o pierdere de vreme să reiau cele spuse mai sus. La un moment dat Tudor Cojocariu spune că este vorba de o cercetare calitativă (şi aici ajungem la ce spunea profesorul Radu Baltasiu: o cercetare calitativă care ajunge la concluzii cantitative este un nonsens). Tudor Cojocariu îmi face onoarea îndoielnică să se refere direct la articolul meu din Timpul şi să îmi spună:

Premisa este falsă, pentru că autorul nu vine cu argumente privind invaliditatea studiului. Prin urmare, şi concluzia sa este falsă.

OK, eu nu am demonstrat invaliditatea studiului CRPE semnat de Claudia Silaghi. Tudor Cojocariu nu are decât să răspundă în mod fundamentat la criticile enunţate de profesorul Baltasiu.

Cu Vasile Ernu situaţia este mai veselă. Vasile Ernu nu se osteneşte să răspundă criticii fundamentale aduse raportului CRPE. Vasile Ernu ia rezultatele raportului drept infailibile şi le prezintă ca atare. Însă Vasile Ernu nu pierde prilejul să se războiască puţin cu experţii şi jurnaliştii din România care scriu despre Republica Moldova. Nu m-am putut abţine să nu zâmbesc citind rândurile următoare:

Astfel, peste noapte, în România a apărut un mare număr de „experţi pe Republica Moldova”. E destul ca un sociolog, antropolog, politolog sau mai ştiu eu ce cunoscător de „jargon UE” să treacă vama de la Albiţa, că a doua zi devine expert pe problemele din RM. Mulţi dintre ei merg direct cu avionul, pentru a nu fi deranjaţi de drumurile şi obiceiurile „aborigenilor”, şi îşi petrec cele câteva ore de „cercetare” între Hotelul LeoGrand şi Restaurantul Pani Pit din centrul oraşului.

Să vă spun de ce am zâmbit: în descrierea plastică a lui Vasile Ernu mi s-a părut pentru o clipă că am recunoscut-o pe Claudia Silaghi, autoarea studiului CRPE. Şi pe undeva, printre tuşele delicate trasate de talentatul Vasile Ernu mi s-a părut că recunosc şi profilul lui Cristian Ghinea, directorul CRPE.

Studiul Fundaţiei Soros despre Republica Moldova este eronat şi mincinos
De George Damian ( sursa )

Mass-media de la Bucureşti şi Chişinău a preluat pe nemestecate un studiu pretins ştiinţific al Fundaţiei Soros intitulat “Republica Moldova în conştiinţa publică românească”. Efectul a fost devastator, priviţi doar câteva din titlurile apărute în urma publicării acestui studiu mincinos:

Adevărul: Unirea, dorită mai mult în dreapta Prutului. Fiecare al doilea român consideră România şi Moldova ar trebui să se unească

România Liberă: Studiu: R. Moldova, o ţară necunoscută pentru mai mult de jumătate dintre români

Evenimentul Zilei: Studiu Soros: Republica Moldova, o mare necunoscută pentru mulţi români

Studiul acesta are şansa să intre în folclorul urban sub forma “basarabenii nu vor să se unească cu România” cu varianta “românii vor să ocupe Republica Moldova” – două fraze cheie care ştim cui folosesc şi de unde provin.

Studiul Soros demontat de profesorul Baltasiu

Profesorul universitar doctor Radu Baltasiu a publicat pe pagina Romanian Global News o replică în care demonstrează că studiul Fundaţiei Soros ”Republica Moldova în conştiinţa publică românească” conţine inexactităţi grave:

  1. Studiul Soros conţine o serie de termeni care sună ştiinţific, dar care sunt neclari din punct de vedere teoretic. Un astfel de termen este „naţionalişti exclusivişti fermi” folosit fără nici un fel de bază teoretică sociologică.
  2. Studiul Soros împarte arbitrar (fără argument) populaţia investigată în „români” şi „locuitori ai statului vecin” . În timp ce populaţia din România are caracter etnic, cea de la Nistru este lipsită de caracter etnic (…) compară un popor cu o populaţie, ceea ce este imposibil.
  3. Studiul Soros susţine că „naţionalismul etnic” este rău iar „naţionalismul civic” este bun. La acest capitol profesorul Radu Baltasiu demonstrează că această judecată de valoare nu este demonstrată şi nici ştiinţifică.

Profesorul Radu Baltasiu mai arată că studiul Soros are menirea de a plasa naţionalismul românesc în partea negativă a sensului istoric şi de a dezincrimina bolşevismul de crimele sale. Eliminând agresiunea comunistă, reacţia naţională românească este prezentată de autorii studiului ca „derapaj pro-unionist.” Aceasta este o ultimă dovadă a caracterului ideologizat al acestui studiu, care-l trimite în derizoriul altor sensuri, probabil în geopolitica intereselor străine în această parte de lume.

Replica completă a profesorului Radu Baltasiu la studiul Fundaţiei Soros o puteţi citi aici.

Prof. univ.dr. Radu Baltasiu predă la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi este Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

V-ati plictisit de citit? Mai am ceva si mai suculent!

Primul articol citat, apartinand ziaristului George Damian, a fost distribuit pe facebook de colega mea Iulia Modiga, buna cunoscatoare a zonei.
Acest lucru a generat urmatoarele comentarii (pentru multi sunt mult mai interesante decat ce a fost pana acum):

  • Viorica Vio and Irina Oana like this.
    • Catalin Lazar Ar trebui, din pacate nu va fi dat. Cel putin in facultate au reusit sa-i marginalizeze aportul.

      6 hours ago · Like
    • Ana Maria B de ce ar trebui ?

      4 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Pentru incompetenta.

      3 hours ago · Like
    • Mandi Coco Este un om extraordinar!

      3 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Problema este ca acest om extraordinar pozeaza in sociolog.

      3 hours ago · Like
    • Viorica Vio Si care sunt argumentele pentru aceasta afirmatie?

      3 hours ago · Like ·  1
    • Catalin Lazar Cel mai bun argument l-a dat Mircea Toma. Daca asta nu te convinge, iti sugerez o lectura a lucrarilor de specialitate ale profesorului Baltasiu insusi.

      3 hours ago · Like
    • Ana Maria B dar un argument al dumneavoastra aveti? fara argumentele altcuiva, zic

      3 hours ago · Like ·  2
    • Iulia Modiga Pai, mai, Catalin, formuleaza si tu niste argumente, ca ai fost doar mai apropiat de Baltasiu decat Mircea Toma…

      See Translation
      3 hours ago · Like
    • Viorica Vio V-am intrebat pentru ca am avut contact cu lucrarile dumnealui si imi este inca profesor. Ma gandeam la argumente specifice, la obiect, eventual trecand de diferentele de paradigma.

      3 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Un argument ar fi urmatorul: in cadrul scolii doctorale, profesorul Baltasiu a construit o teorie (de la zero) foarte interesanta despre cauzele recesiunii economice din SUA. Putinele fapte pe care se baza aceasta teorie erau GDP-ul SUA pe 2009 si 2010. Ceea ce profesorul Baltasiu nu stia atunci cand a prezentat acea teorie este ca GDP-ul SUA pe 2009 si 2010 nu era calculat si cifrele pe care el le luase din ziarul The Economist erau niste estimari. Sunt sigur ca erau foarte bune pentru un ziar, dar pentru un sociolog sa isi bazeze o teorie pe ele luandu-le drept fapte echivaleaza cu incompetenta.

      3 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Nu stiu daca e suficient de specific pentru tine Viorica. Daca vrei, poti sa iti alegi tu o lucrare a profesorului Baltasiu care te-a impresionat prin calitatea metodologiei si prin claritatea logicii de cercetare si sa ne spui cum te-a ajutat acea lucrare pe tine sa fii un sociolog mai bun.

      3 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Catalin, acum cativa ani ai prezentat o lucrare in cadrul sesiunii stiintifice a facultatii. Imi amintesc foarte clar ca ipotezele tale au fost desfiintate de prof. Calin Cotoi. Asta te face un incompetent? Parca ar fi nevoie de mai multe probe, nu? Nu se grabeste nimeni sa te evalueze la un moment zero, atunci cand construiesti o teorie.

      See Translation
      3 hours ago · Unlike ·  3
    • Viorica Vio Pai, n-am sa merg pana acolo pentru ca nu sunt specialist si nu ma pot pronunta, nu am competentele necesare. Pot sa spun un singur lucru. E drept ca nu este printre profesorii adorati din facultate, insa eu din cartile dumnealui (care sunt teoretice) am invatat sociologie si n-am avut probleme la ceilalti profesori/examene. Ba, dimpotriva. Ori nu stiu care lucrare, a carui profesor din facultate este asa de wow, incat sa te faca un sociolog mai bun (cam subiectiva argumentarea dvs.).

      3 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Iulia, sper ca nu sugerezi ca nivelul de competenta necesar unui student la o sesiune de comunicari trebuie sa fie comparabil cu nivelul de competenta necesar unui profesor universitar. In plus, situatia e inegala! Prof. Calin Cotoi si-a exprimat o parere vizavi de o lucrare a mea dar care este parerea sa despre prof. Baltasiu stim? Adica ma gandesc ca s-ar putea ca prof. Calin Cotoi sa aiba o parere chiar mai proasta despre prof. Baltasiu decat despre incercarea mea timida de a repune pe tapet o abordare pozitivista la o sesiune de comunicari!

      3 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Mai este o diferenta simpatica: prof. Cotoi si-a exprimat nedumeririle sau criticile pe marginea lucrarii tale intr-un cadru academic, utilizand un limbaj in acord cu contextul. Cristian Ghinea, director al CRPE a tratat un raport intocmit de prof. Baltasiu, care lucreaza la Academia Romana pe contributors.ro, folosind expresii care apartin argoului. Nu speculam in privinta perceptiei prof. Cotoi asupra prof. Baltasiu.

      See Translation
      3 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Ce sa fac Viorica? Daca spun de la mine sunt subiectiv. Daca il citez pe Mircea Toma, nu am prezentat un punct de vedere propriu. Daca discutam o teorie concreta, nu te poti pronunta pentru ca nu esti specialist. Cam care ar trebui sa fie scopul meu intr-un act de comunicare cu tine daca ceva subiectiv nu e suficient, ceva citat nu e relevant, iar o teorie concreta e prea mult? Spune tu: ce te-ar convinge ca prof. Baltasiu este incompetent? Daca nu te poate convinge nimic din ce as putea spune eu, atunci asta este, ramanem fiecare cu parerea proprie. 🙂

      3 hours ago · Like
    • Viorica Vio N-am zis nimic. Eu nu pot sa pricep de ce sociologii nu se pot cel putin tolera daca nu completa data fiind caracteristica sociologiei de a fi multiparadigmatica. Ma asteptam sa fie mai multa solidaritate intre ei. In rest, este clar ca ramanem la propria parere :).

      2 hours ago · Like ·  1
    • Iulia Modiga Vio, pentru ca avem catedre si catedre la Sociologie. Una peste alta, ,,martorii lui Badescu” is niste fascisti care strica mintea tinerilor de pe bancile facultatii, sugereaza si noteaza domnul Ghinea.

      See Translation
      2 hours ago · Like ·  1
    • Viorica Vio Ma bucur ca lui (neo)Marx sunt tolerati macar 🙂

      2 hours ago · Like ·  1
    • Catalin Lazar Sociologia o fi multiparadigmatica, Viorica, dar nu e atat de multi- incat sa includa si incompetenta ca o ramura separata.

      2 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Catalin, pe mine m-a frapat paleta de expresii folosite de Ghinea. M-a mai uimit politica editoriala permisiva a celor de la contributors.ro. Sunt curioasa cine va raspunde pentru etichetarile din text, care pot servi usor drept fundament pentru o judecata. Cine sunt fascistii de la Sociologie, Catalin?

      See Translation
      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Am inteles, va respect parerea. Avem viziuni diferite. Incompententa este in alte locuri in facultate, mai jos de statutul de profesor.

      2 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Iulia, nu pui intrebarea corecta. Nu ma intereseaza cine e fascist, cine e comunist, cine e crestin-ortodox sau cine e ateu. Problema e ca unii sunt incompetenti! Cum ar fi profesorul Baltasiu! Si eu din ce a scris Mircea Toma cu asta am ramas, nu cu fascismul, aia e o chestie laterala.

      2 hours ago · Unlike ·  1
    • Iulia Modiga Pai, am citit texte diferite, inseamna. 🙂 Si continui sa sustii ca cineva este incompetent, folosind perceptia exprimata in scris a altcuiva. E ca si cum eu as crede ca Tismaneanu a colaborat cu Securitatea pentru ca am ramas cu impresia asta citind articole de-ale lui Victor Roncea.

      See Translation
      2 hours ago · Like ·  1
    • Catalin Lazar Sincer nu vad in ce fel situatiile sunt similare. Tu nu ai nicio experienta personala cu Tismaneanu si, in plus, eu am adus si un argument concret (pe care, btw, nu il discuta nimeni). Te intreb si eu: cat de competent ti se pare un profesor universitar care pretinde ca explica el teoria crizei economice avand ca unica sursa de documentare estimari ale unui ziar?

      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Nu erau din ziar. Se specifica in material ca valorile PIB-ului sunt estimate; este data si sursa de unde sunt preluate cifrele (nu sunt luate din The Economist).

      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio scrie in partea dreapta ceea am spus referitor la PIB-ul estimat (in materialul de la scoala doctorala).

      2 hours ago · Like
    • 2 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Doar nu iti imaginezi ca e prima oara cand a aparut aceasta discutie

      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Nu stiu de cand scrie, eu l-am cerut imediat dupa cursul respectiv, nu foarte recent.

      2 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Dar la curs ai fost?

      2 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Asadar, tu il incriminezi pe Baltasiu ca nu ar fi competent in a preda economie sau a preda, pur si simplu? Sau il consideri un sociolog ratat? Nu am fost prezenta atunci cand a expus aceasta teorie, nu ma pot raporta la o singura sursa. Profesorul Baltasiu nu a propus niciodata la cursuri o singura referintta bibliografica, anume The Economist, asadar, ma indoiesc ca ar construi o teorie despre cauzele recesiunii economice din SUA in aceasta maniera reductionista. Cum ar zice un „martor” de-al lui Badescu, slava Domnului ( 🙂 )ca nu faci uz de aceleasi expresii descalificante cu care jongleaza Ghinea, directorul CRPE.

      See Translation
      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Da, am fost.

      2 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Pai atunci poate iti amintesti discutia! Eu am fost cel care a atras atentia asupra faptului ca cifrele sunt niste estimari iar prof. Baltasiu m-a expediat cu un superior „sursele sunt de incredere”. Si sursele (atunci) erau the economist. Pana a ajuns la tine s-a mai modificat situatia putin.

      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Eu tin minte ca omul incerca sa transmita o idee si se tot bloca de anumite comentarii axate pe detalii de genul. Eu nu cred ca un profesor ar veni la curs cu surse alandala, mai ales daca era asa cum spuneti ca avea deja o teorie.

      2 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Si Catalin, iar presupui situatii, de ordin relational de data asta, cum ca eu nu am experiente personale cu Tismaneanu. Afirmatiile tale par demonstrate si clasate. Este oare suficient sa cred ca ai absolvit Sociologia in zadar doar pentru ca etichetezi si atasezi judecati de valoare acum? O fi, dupa rationamentul tau.

      2 hours ago · Like
    • Catalin Lazar Iulia, scuze, nu stiu ce experiente ai tu exact cu Tismaneanu. Si, sincer, nu prea conteaza, analogia ta ar fi oricum deplasata.

      2 hours ago · Like
    • Iulia Modiga Este pertinenta, in situatia in care tu te referi la Mircea Toma ca sa il numesti pe Baltasiu intr-un fel pe care nu ti-l asumi, in prima instanta. Si apoi oferi un exemplu derutant, pe care Vio il contesta. Asadar, eu nu il iau in considerare. Chiar daca l-as lua, ar fi insuficient pentru a eticheta un profesor drept incompetent. Si basta.

      See Translation
      2 hours ago · Like ·  1
    • Catalin Lazar Viorica, „detalii de genul” daca datele pe care te bazezi sunt factuale sau estimari sunt destul de importante. Daca sunt estimari, inseamna ca deja altcineva are o teorie pe care s-a bazat cand le-a facut! Deci e problematic sa mai vii tu si sa redescoperi apa calda.

      2 hours ago · Like
    • Viorica Vio Da, numai ca cei cu apa calda erau economisti. Persoana in cauza e sociolog, iar cursul era de Geoeconomie.

      2 hours ago · Like ·  1

Catalin Lazar Esti foarte naiva: persoana in cauza pozeaza in sociolog, sursele sale erau jurnalistice iar cursul ala a fost jumatate discutie despre manele, jumatate teorie economica fara suport factual.

2 hours ago · Unlike ·  2
WordPressul imi aranjeaza si afiseaza automat comentariile, ele apar exact cum apar pe facebook.
Stiu, e prea mult de citit! Revin mai tarziu (de dimineata) cu parerea mea legata de acest scandal.
Pana atunci, salutari BLOGOSFERICE tuturor!

Posted on 27 Aprilie 2012, in Uncategorized and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. 1 comentariu.

  1. sandor strurza

    eu am mancat placinta cu prune la nunta lui pepe si m-am bucurat de diversitate ce pana mea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: