ULTIMUL guest-post de pe acest blog – Amintiri din Facultatea de Sociologie…

Salutare dragilor si dragelor din nou de pe Cel mai minunat blog! Nici nu se putea sa nu mai trec eu pe aici, macar odata! Si nu am trecut asa de capul meu, ci bineinteles la invitatia lui Emil, caruia ii multumesc! Despre mine…sa va zic din nou? Aceeasi Aura Rusu cu ale sale De prin viata adunate!

Zic sa trecem la treaba! Am ales sa scriu despre acest subiect, tocmai pentru ca exact acum 2-3 zile am trecut sa imi ridic si eu diploma de master, dar si pentru ca Emil mi-a insuflat oarecum acest subiect. Bineinteles ca diploma nu am reusit inca sa o ridic din cauza multimii si cozilor interminabile de pe holurile Facultatii de Drept (da, diplomele de Socio, se ridica de la Drept), asa ca mi-am zis ca daca a asteptat vreo 2 ani dupa mine, ar mai putea sa ma mai astepte inca putin, nu?

Despre facultatea in care am petrecut 5 anisori am multe de spus si cu siguranta, nu voi reusi sa va plictisesc acum suficient de tare! J In primul an de facultate la Sociologie, parca ma simteam pierduta in spatiu! Nu cunosteam pe nimeni si aproape nimic din Bucuresti. Stiam doar drumul pana la facultate si inapoi spre casa. Usor, usor am inceput sa ma obisnuiesc, dar nu uit nici acum faptul ca in acel prim an, mai mult am plans si m-am panicat, decat am fost happy. Dar asta pana cand l-am intalnit pe sotul meu (cam prin anul 2). Copil prost si nebun, ce sa-i faci? Inca din primul an de cursuri mi-am facut prietene, colege si zic ca am reusit sa ma obisnuiesc si cu majoritatea profesorilor. De ce spun majoritatea? Pentru ca e imposibil sa vorbesc despre aceasta facultate fara sa mentionez cel mai de temut profesor! Toata lumea stie cine este si chiar nu vreau sa-i mai pronunt inca odata numele, pentru ca si asa a fost comentat si rascomentat saracul om. Ce vina are el daca asa este felul lui de a fi, nu? O singura restanta am avut in 5 ani de facultate (3 de facultate + 2 de master), pe care am luat-o abia a 3-a oara. Da, si a fost exact la acest profesor! Andreiutza iti mai amintesti tu mama cate am tras atunci??? Asta nu o sa pot uita in veci! Trebuia sa dam licenta si acest domn profesor nu vroia sa ne treaca in ruptul capului la examenul ala! Si da-i cu plansete, cu sunat acasa la parinti si explicat ca nu noi suntem de vina, ci respectivul pentru ca nu vrea sa ne treaca, si stai noptile si toceste pana la 4 dimineata ca doar doar oi trece si tu examenul ala! Dupa cateva injuraturi si draci o gramada, am reusit sa il luam bineinteles!

Am trait o perioada frumoasa, imi amintesc cu drag de ea si mai mult decat atat, imi este extrem de dor! A fost si greu dar si usor. Am invatat foarte multe lucruri noi, atat in ceea ce priveste viata, plus multe cunostinte despre domeniul in sine. Nu am sa reusesc sa-i inteleg niciodata pe cei carora le cereai si tu un curs in facultate (deoarece lipsisei) si nu vroiau sa ti-l dea nici in ruptul capului! Puteai sa te rogi 2 zile ca nu iti dadeau. Probabil ca acum se sterg cu ele la cur…ca de intrat in cap oricum le-a intrat de mult daca era sa le intre ceva.

Am sa ma opresc aici cu amintirile, dar nu spun stop pentru ca mai am multe de povestit…dar cu siguranta intr-un articol viitor pe blogul meu! Asadar, stati pe aproape!

V-am pupat din deplasare!

Anunțuri

Posted on 3 Iulie 2012, in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 3 comentarii.

  1. Salut,
    Frumoasa poveste, iti doresc multa bafta pe viitor si poate candva ai sa te reintorci.

  1. Pingback: Guest-post – Amintiri din Facultatea de Sociologie! «

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: