Amintiri din facultate. Sondaje.

Faza reala, patita astazi: intai primesc un telefon pe fix. Era o tipa cu sondajele de opinie, voia sa stie ceva cu consumul de medicamente. I-am zis varsta, 26 de ani, cica trebuia peste 40. O sa revina cu un telefon mai incolo, nu intram in target.

Ulterior, dupa vreo jumatate de ora, suna la interfon cineva. O voce de fata, pana-n 30 de ani. Ma roaga sa-i dau drumul in bloc. O intreb, calm, cu ce problema. Imi spune ca vrea sa faca niste sondaje. Dupa nici 10 minute suna la usa. Nu stiu daca intentionat sunase la apartamentul meu, dar orisicum. Ii deschid, ii raspund la chestionar. Era o tipa foarte draguta, cica studenta la SNSPA. Aflu ca SNSPA e a II-a ei facultate (stiinte politicE), prima fiind sociologie-psihologie (probabil pe la particular pe undeva). Parea atat de binedispusa si multumita ca i-am raspuns si ca face aceasta munca. Doamne, cat entuziasm.

Mi-am adus aminte de mine cum mergeam din usa-n usa acum 7 ani (2006), cum lumea imi trantea usa-n nas. Cum o colega era atat de incantata ca facuse PRIMUL chestionar incat dupa el a plecat acasa, zicand ca e de ajuns. Doamne cate amintiri. Despre acea practica am scris acum ceva timp la DANA. Astazi insa mi-am amintit de un entuziasm pe care poate l-am avut si eu candva.

Si m-a impresionat frumoasa domnisoara si prin faptul ca era la a II-a facultate. Era tot entuziasta si zicea, cu un zambet larg, ca ii place ceea ce face. Uau. Sincere felicitari.

Nu-i dau numele, daca doreste sa-si dezvaluie identitatea poate lasa un comentariu. Asta daca va ajunge pe acest blog.

Salutari STUDENTESTI tuturor!

ps: Ce am scris la Dana scriu si acum: dupa experienta mea din practica raspund oricaror chestionare si sondaje de pe strada, telefonice sau la usa. Cand nu am timp spun asta si-mi cer scuze (iar scuzele mele sunt sincere). Oamenii astia isi fac meseria si merita sa le acordam macar cateva minute din pretiosul nostru timp 🙂