De ce este bacul LA ROMANA o spaima?

Este in plina desfasurare bacul. Proba la romana este, ca de obicei, cea mai asteptata. Discuti mai usor utilitatea ori dificultatea unei poezii decat utilitatea unei fractii. In plus, romana este singura proba pe care o da toata lumea. Nu despre perlele de la bac voi scrie, oricum nu am incredere ca sunt cu adevarat perle, ci despre bac-ul in sine. De ce este bacul LA ROMANA o spaima? Voi da, in continuare, 9 motive (1 punct este din oficiu #cumarveni):

1. Am scris mai sus, dar repet: romana e proba OBLIGATORIE pentru toata lumea. Este singura proba OBLIGATORIE, de restul poti, cumva, sa mai scapi. Ma rog, daca esti real dai musai matematica, dar acolo nu-s atat de multe plangeri. Din punctul meu de vedere, un absolvent de real are (sau AVEA) motive sa se planga de faptul ca da romana la bac.

2. Cand am dat eu bacul, erau subiecte UNICE pentru toate profilele. Din punctul meu de vedere total INCORECT. Nu poti evalua identic niste persoane care au studiat acel obiect foarte diferit din punct de vedere CANTITATIV. E clar ca un absolvent de uman, facand mai multa literatura, stia mai mult la aceasta proba. E drept, multi se plang de dificultatea probei la romana pentru profilul REAL. Se plang chiar ca subiectele ar fi fost mai grele LA REAL decat la uman. Aici, din pacate, nu ma pot pronunta.

3. Dintotdeauna POEZIA a reprezentat O PROBLEMA pentru elevi. Vorbesc acum din punctul de vedere al generatiei MELE: uram sa ne pice poezia. La scris am avut noroc, a picat un roman scris INAINTE de cel de-al doilea razboi mondial (dintre cele studiate, doar Morometii era scris dupa, deci puteam scrie orice; ma rog, mai studiasem, desi IN AFARA programei de bac, si Toate panzele sus; si el era scris DUPA, deci INTERZIS). Am rasuflat cu totii usurati: am scapat de poezie (mentiune: am dat bacul in sesiunea normala, de vara, din anul 2005). La oral insa poezia era o spaima. Iar spaima venea din cauza obligativitatii memorarii citatelor. La un roman ne mai descurcam, stiam actiunea, insa la poezie chiar trebuia sa memorezi multe citate. Lucru care noua, REALISTILOR, nu ne convenea.
Legat de proba orala, sa va povestesc o faza amuzanta. La oral circula un zvon: pe catedra subiectele ar fi asezate strategic, astfel incat poezia e in dreapta ta (stanga profesorului), iar proza in stanga ta. Asa ca trebuia sa ai grija de unde tragi subiectul. Cum eu am plecat intotdeauna urechea la zvonuri, atunci cand am intrat in sala am salutat profesoarele examinatoare, mi-am spus numele si m-am dus in stanga de tot. Una dintre examinatoare era mirata: DAR UNDE TE DUCI? Eu, calm: SA TRAG UN BILET! A picat proza, eu avand Ultima Noapte de Dragoste, Intaia Noapte de Razboi (de fapt in subiect scria UN ROMAN DE CAMIL PETRESCU). M-am descurcat. Oarecum.

4. Poate parea paradoxal, insa Eminescu nu a placut NICIODATA elevilor. Luceafarul a fost, dintotdeauna, o poezie care te speria prin numarul strofelor. Insa nu doar Luceafarul. TOATE poeziile de Eminescu erau considerte TEROARE, iar bietul Eminescu nu avea nicio vina. De vina erau profesorii, care bateau moneda pe „Luceafarul poeziei romanesti”.
Imi amintesc de o faza petrecuta la ora de romana, prin clasa a XII-a. Eu nu prea aveam chef de romana, iar misto-ul a fost dintotdeauna arma mea preferata. La un moment dat se enerveaza profa pe mine: Calinescu, la alti poeti accept, dar la Eminescu nu accept nicio gluma. Nu am mai facut misto, efectiv imi pierise cheful de orice gluma, insa dupa o astfel de replica va dati seama ca nici nu puteam studia CU DRAG. Simteam ca mi se baga ceva pe gat. Iar romantic n-am fost niciodata.

5. Obiectiv vorbind, pentru limba romana aveai cel mai mult de invatat. Eu eram real, probele de profil erau 2 (eu dand matematica si chimie). Mai aveai una din alt profil (care acum s-a scos, eu am dat psihologia) + romana. Daca alegeai istoria erau 1 manual, la geografie 1 manual, la psihologie era 1 manual. Nu erai nevoit sa citesti altceva. Ok, memorai, dar DOAR acel manual. La romana, daca respectai intocmai cerintele, trebuia sa citesti niste multe carti. Citeai si cartea, romanul, nuvela ori cartea de poezii, dar nu era de ajuns. Trebuia sa citesti si cartea de rezumate, fie ca era vorba de celebra Mariana Badea (mamica lui Mirciulica), fie ca era vorba de alta carte de comentarii (eu mai aveam una, a unor profesori de la Pitesti; imi convenea ca era una mai … necunoscuta, aveam impresia ca daca tin minte prea multe citate din ea nu se prinde lumea de unde sunt).

6. Limba romana, desi n-ar fi trebuit sa fie, era cel mai ermetic obiect. Matematica era logica, fizica la fel, istoria putea fi considerata frumoasa… La romana insa trebuia sa zici CE A VRUT SA SPUNA POETUL. Nu conta ca parerea ta era alta, era neimportant asta. Se stabilea, de undeva de sus, ca estetica uratului la Arghezi e una, tu trebuia sa spui fix acel lucru. Conta pentru cineva faptul ca tie NU iti placea acea poezie? Absolut deloc. Tu n-aveai voie sa spui chestia asta. Cum sa fie placut un obiect unde, oficial, trebuia sa te exprimi, insa NEOFICIAL trebuia sa reproduci lucruri spuse de altii?

7. Limba romana, cel putin la real, era considerata INUTILA. Ce inseamna asta? Inseamna ca NIMENI nu urma s-o dea la admitere. Era un obiect cu o finalitate limitata: dupa bac puteai uita ABSOLUT TOT ce invatasei pana atunci. La uman nu stiu cum era, probabil acolo situatia e un pic diferita. Insa tind sa cred ca nu cu mult. In afara de comunicare si litere, limba romana nu se mai da la admitere nicaieri. La drept se da gramatica, dar o gramatica pe care nu prea o mai studiezi prin liceu. Deci nu despre ea vorbim.

8. La romana se copiaza cel mai greu. La matematica grila se poate copia usor, la fizica se copiaza iarasi usor, la istorie iti trebuie doar cateva informatii. La romana e nasol, trebuie sa copiezi pagini intregi. Nu ca n-ai putea, dar nu e nimeni dispus sa-ti dea sa copiezi atata. In plus, trebuie sa reformulezi, sa nu se prinda examinatorii. Greu, al dracului de greu. Nu s-o mai copia precum se copia in alti ani, o fi si asta adevarat, dar refuz sa cred ca nu se mai poate copia DELOC. Metodele pot fi fie cele deja clasice, fie pot fi gandite unele noi.

9. Profesorii de romana sunt cei mai incuiati. NU ma intrebati de ce, dar toata lumea are aceeasi impresie. Ei sunt, in 90% din cazuri, rupti de realitate (ce e frumos pentru ei nu e frumos pentru majoritatea elevilor). In plus, faptul ca materia lor este OBLIGATORIE la bac ii face deosebit de ingamfati. Nu poti sa-i spui, precum unui profesor de economie, ca nu te intereseaza materia lui. Pe tine, efectiv, s-ar putea sa nu te intereseze, dar avand in vedere c-o dai la bac, trebuie macar, de ochii lumii, sa pari interesat. Iar materia si baremurile ermetice (punctul 6) fac limba romana un adevarat calvar.

De ce este bacul la romana o spaima? Uite, d-aia. Nu zic ca elevii ar invata foarte mult, au si ei partea lor de vina (una foarte mare). Zic doar ca din cauza acestor 9 puncte proba la romana a devenit cea mai grea proba de la bac. Atata tot. Iar pentru o mai buna APROFUNDARE a materiei, recomand atat articolul scris de Daniela Bojinca, o persoana care tocmai a dat proba la romana, cat si comentariul literar al unei manele, care a circulat anii trecuti pe internet si care arata, cu exactitate, cum stam la capitolul comentarii. Asta daca mai era vreun dubiu! Salutari SCOLARESTI tuturor si bafta celor care sunt in focurile examenului de bacalaureat🙂

Posted on 3 Iulie 2014, in Bac, Scoala and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 4 comentarii.

  1. Ar fi multe de spus, fiindcă fiecare avem o concepție și o experiență proprie, dar am să mă rezum numai la ultima „motivație”. Profesorii mei de limba română au fost cei mai devotați și iubiți de elevi. A excelat o profesoară care a scris ulterior mai multe cărți și are un mare succes și în pictură. Deci, e o persoană inteligentă. Dimpotrivă, profesorii de matematică, fizică, chimie au avut probleme cu predarea și nu ne-au lămurit cum stă treaba cu materia.
    Mai vreau să spun că scrierea și vorbirea corectă în limba maternă e o calitate care atârnă cel mai mult în relațiile dintre oameni, modul cel mai eficient folosit de a caracteriza un om.

    • Asta a fost conceptia mea. Si trebuie sa si detaliez nitel: in acele opere se vorbea de niste probleme reale de viata. In loc sa dezbatem problemele alea, unele deosebit de importante, noi ne limitam doar la viziunea scriitorului. De fiecare data scuza era E MATERIE DE BAC, NU AVEM TIMP DE BATUT CAMPII. Situatia era identica si-n scoala generala.

      La matematica nu am pretentia de altceva. Daca ai de facut ecuatii, faci ecuatii, ca nah. La romana insa …

  2. Ha ha ha ha :))) Foarte tare :))

  1. Pingback: Bacalaureatul – marea minciuna nationala! | S-o ardem studenteste

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: